Cum încearcă Băile Tușnad să rezolve problema urșilor

Panică în Băile Tușnad. Un urs a devastat un magazin – Realitatea.net, 2021

Locuitorii din Băile Tuşnad, disperaţi şi îngrijoraţi din cauza urşilor. – Știrile TVR, 2021

Invazie de urși pe străzile din Băile Tușnad – Pro TV, 2021

Cam așa sună titlurile de presă despre Băile Tușnad. Deși în goana după click-uri presa obișnuiește să exagereze, situația din teren este totuși tensionată chiar dacă localnicii au ajuns să fie obișnuiți cu vizitele nocturne ale urșilor. Din fericire, până în prezent nu au fost înregistrate atacuri asupra oamenilor, dar știrile negative alungă turiștii, iar pagubele constante cauzate de urși fac viața oamenilor mai grea. O soluție minune nu există, chiar dacă unii tind să creadă că împușcarea sau relocarea urșilor-problemă ar rezolva situația. De fapt problema constă în faptul că urșii sunt invitați seară de seară la o masă copioasă obținută facil. Inteligenți și oportuniști, ei nu refuză nimic. Tu ai refuza o cină zilnică oferită gratis?

Problema

Stațiunea Băile Tușnad se află chiar pe un coridor ecologic ce leagă Munții Ciucului de Munții Harghitei, o zonă care are oricum o populație mare de urși. Faptul că urșii folosesc zona stațiunii ca punct de trecere dintr-un masiv într-altul, favorizează și mai mult interacțiunea om-urs. De ani de zile o parte din urșii din zonă găsesc numeroase motive pentru o masă copioasă, fără efort, în stațiune: coșuri și containele de gunoi cu acces ușor la resturi alimentare, sute de pomi fructiferi, animale domestice și magaziile localnicilor pline cu bunătăți.

Vizitele frecvente ale urșilor pun o problemă majoră de siguranță atât pentru localnici, dar și pentru turiști. O glumă care circulă printre localnici spune că sunt șanse mai mici să te întâlnești cu ursul dacă faci o drumeție până la lacul Sfânta Ana și înapoi, decât să mergi 200 de metri să iei cina la un restaurant din stațiune.

Și atunci, ce se poate face pentru a preveni riscul unor atacuri și publicitatea negativă aferentă care va afecta afacerile din turism? Cum poți face din Băile Tușnad un loc mai bun atât pentru localnici și vizitatori, dar și pentru urși? Și, nu în ultimul rând, cum transformi o problemă într-o oportunitate?

Soluții timide

Dacă în perioada comunistă, și mai ales în ultimul deceniu al acesteia, era o penurie alimentară generalizată și puține alimente ajungeau la groapa de gunoi, după 1990 această situație s-a modificat radical. Cantitatea din ce în ce mai mare de resturi alimentare ce ajungeau la groapa de gunoi de la marginea orașului întreținea o populație în medie de 20 de indivizi. Din acest motiv urșii nu prea aveau motive să caute hrană în oraș. Dar această situație s-a schimbat odată cu închiderea gropii de gunoi, în 2009. Obișnuiți zeci de ani să-și procure hrana ușor, urșii au început să intre în oraș deoarece asociau deja omul cu ideea de hrană.

Ca răspuns la situația din ce în ce mai îngrijorătoare, în perioada 2011-2012 au început să fie achiziționate primele garduri electrice pentru gospodării și pentru securizarea pubelelor de gunoi, astfel încât urșii să fie descurajați să mai vină în oraș. Însă această măsură a fost aplicată sporadic, așa că impactul ei a fost limitat și urșii au continuat să vină în Băile Tușnad.

În perioada 2010-2014 a fost în implementare proiectul LIFEURSUS, în cadrul căruia s-au făcut numeroase activități de monitorizare a urșilor din zonă și de relocare a celor problematici, precum și activități de cercetare. Printre altele, cercetările au confirmat că stațiunea se află pe un coridor verde ce conectează Munții Ciucului de Munții Harghitei, precum și faptul că numărul exemplarelor care obișnuiau să vină în oraș în căutarea hranei era relativ constant, de 12-15 indivizi ce cuprindeau adulți și pui.

În 2016 au fost amenajate primele tomberoane anti-urs. Acestea au îmbunătățit parțial situația, dar nu au fost foarte eficiente.

Situația actuală

În 2020 a avut loc schimbarea administrației locale, iar noua echipă este mult mai deschisă să discute cu experți și să ia decizii pe bază de date reale din teren. Există un grup de lucru în cadrul primăriei format din experți de pe plan local care colectează date din teren. În baza datelor colectate și a analizei acestora, grupul de lucru propune măsuri pentru descurajarea urșilor să mai caute hrană în oraș.

Exemple de activități derulate în perioada 2021-2022:

• În 2021 s-a constatat că mai mult de 70% din excrementele de urs analizate aveau în componență resturi de la pomii fructiferi.
• În 2022 s-a realizat un recensământ al pomilor fructiferi din stațiune în urma căruia au fost identificați aproximativ 600 de pomi. Cei care nu sunt îngrădiți cu gard electric urmează să fie tăiați.
• Au fost inventariate 82 de coșuri și containere de gunoi, iar majoritatea nu sunt anti-urs. Problema este că chiar și dacă în acestea se găsesc doar ambalaje de la alimente, ele tot atrag urșii din cauza simțului olfactiv extrem de bine dezvoltat al acestora. Prin urmare, la nivel local a fost realizat un prototip de coș de gunoi anti-urs ce urmează a fi testat. Dacă testele vor arăta că este eficient, urmează să fie înlocuite toate coșurile de gunoi din stațiune. Între timp, până ce vor fi montate coșuri anti-urs în tot orașul, primăria a decis ca acestea să fie golite în fiecare seară.
• Echipa de experți din cadrul primăriei a dezvoltat și prezentat în cadrul TusnadEcoBearConf o pubelă anti urs bazat pe necesitățile reale și pe baza datelor colectare în contextul managementul deșeurilor.
• Au fost inventariate 400 de sisteme de garduri electrice, iar unul din membrii grupului de lucru, Gál László, ajută localnicii să le monteze corect pentru a preveni pagubele produse de urși. De asemenea, se colectează constant date de la localnici cu ajutorul unui formular despre sistemele de garduri electrice folosite: tipul de sistem, numărul de fire, distanța dintre ele, modalitatea de amenajare a porții de acces, ce se află înăuntrul gardului și altele. Gardurile electrice pot fi eficiente contra urșilor doar dacă se respectă cu strictețe o serie de reguli privind instalarea și operarea lor.
• Primul observator de urși deschis în 2016 la marginea orașului Băile Tușnad de către fotograful maghiar de wildlife Máté Bence a fost recent închis deoarece era prea apropiat de oraș și s-a observat că urșii care veneau la observator pentru hrană obișnuiau să ajungă și în oraș.

Oportunități

Problema urșilor din Băile Tușnad se poate transforma într-o oportunitate pentru stațiune și pentru destinația de ecoturism Băile Tușnad și Împrejurimile. Prin implicarea constantă a autorităților locale alături de societatea civilă se pot identifica și implementa soluții pentru a descuraja urșii să mai caute hrană în stațiune, ceea ce va reduce și riscul apariției conflictelor sau atacurilor. Pe lângă măsurile de mai sus care au rolul de a descuraja urșii să mai vină în oraș, societatea civilă a observat că pot apărea și oportunități:

• Realizarea unui punct de vizitare și informare despre urs, format dintr-o sală interactivă cu diorame și informații. Acest punct de informare poate deveni un punct de atracție în stațiunea Băile Tușnad și va avea rolul de a oferi informații într-o manieră interactivă, astfel încât vizitatorii să înțeleagă mai bine aceste animale maiestuoase ale Carpaților.
• Dezvoltarea unei aplicații mobile pentru localnici și turiști, cu obiectivul de a colecta mai eficient datele privind interacțiunea om-urs și pentru a le putea soluționa, cu feedback către cei interesați și/sau implicați.
• Atragerea de fonduri din finanțări nerambursabile pentru rezolvarea problemei urșilor. Spre exemplu, Organizația Geoecologică Accent a reușit să atragă 149.465 euro pentru proiectul WatchBear & AdvoCity – urși și oameni pentru viitor comun, care își propune să identifice soluții pentru prevenirea pagubelor create de urși, din programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
• Poziționarea Băilor Tușnad ca un hub științific la nivel național pe problematica ursului prin exemple de bune practici, evenimente tematice, activități de conștientizare a localnicilor și altele. Un prim pas în această direcție a fost realizat în perioada 26-27 august 2022, când în Băile Tușnad a avut loc conferința TusnadEcoBearConf care a tratat tema conviețuirii om-urs. Evenimentul și-a propus să reunească opiniile și experiențele diverse ale experților, precum și să reprezinte o platformă pentru cercetătorii naționali și străini pentru a-și prezenta rezultatele.
• Dezvoltarea activității turistice de observare de urși cu două observatoare, dar și poziționarea destinației Băile Tușnad și Împrejurimile ca o destinație de wildlife în general.

Concluzii

Situația din Băile Tușnad nu este departe de cea a altor localități care se confruntă cu probleme similare. Un studiu realizat de Fundația Conservation Carpathia pe bază de probe ADN, a arătat că mai puțin de 10% din populația de urși dintr-un teritoriu reprezintă urși-problemă, adică urși care atacă animalele domestice și gospodăriile în căutare de hrană. Dacă determinarea primăriei și a societății civile din Băile Tușnad va continua să fie la fel de mare, stațiunea poate servi drept studiu de caz pentru diminuarea conflictelor om-urs și, de ce nu, un exemplu de bune practici.

Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism în România se realizează cu sprijinul financiar oferit de:

Articol scris cu ajutorul lui Imecs István, localnic din Băile Tușnad, biolog în cadrul Organizației GeoEcologice Accent și managerul proiectului WatchBear & AdvoCity – urși și oameni pentru viitor comun. Imaginea reprezenativă a articolului este realizată de către Cristian Cristache.

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE