Colinele Transilvaniei: interviu cu echipa de management a destinației

1. Ce teritoriu include destinația?

Colinele Transilvaniei mai este cunoscută ca zona satelor cu biserici fortificate din sudul Transilvaniei, în spațiul dintre Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Rupea și Făgăraș, de-a lungul văilor Târnavei Mari, a Hârtibaciului și pe malul drept al Oltului. Destinația acoperă părți din județele Sibiu, Brașov și Mureș, incluzând 44 de UAT-uri. Zona a devenit sit protejat Natura 2000 acum mai bine de 15 ani, pentru protecția păsărilor, a pajiștilor cu arbori seculari și a numeroase specii de floră și faună de aici. Puțină lume știe că aici se găsește cea mai mare arie naturală continentală din România, după Delta Dunării. 

Alături de natura de excepție, găsești aici un patrimoniu construit unic, cu monumente din Patrimoniul UNESCO, precum siturile rurale Biertan, Saschiz, Valea Viilor și Viscri. E un peisaj antropic mozaicat, în care poți vizita zeci de biserici medievale, martori tăcuți ai peste 700 de ani de istorie ce s-a scris în jurul lor. Secole de-a rândul, aici, în satele multiculturale din acest colț de Europa cum rar mai întâlnești, comunități de sași, români, maghiari și romi au trăit și trăiesc simplu, în armonie și echilibru cu natura.

2. Cine coordonează și asigură managementul destinației de ecoturism Colinele Transilvaniei?

Ideea dezvoltării unei destinații pentru ecoturism a venit în 2015, la inițiativa comună a 4 Grupuri de Acțiune Locală și a 7 ONG-uri cu experiență considerabilă în protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al regiunii: Asociația Mioritics, Asociația Județeană de Turism Sibiu, Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT Transilvania, WWF România, Fundația Biserici Fortificate, Asociația Monumentum, GAL Microregiunea Hârtibaciu, GAL Dealurile Târnavelor, GAL Podișul Mediașului, GAL Asociația Transilvană Brașov Nord. Parteneriatul este susținut de 40 de primării și 3 consilii județene.

Timp de 8 ani, managementul destinației a fost realizat prin grupul de inițiativă, cu implicarea tuturor organizațiilor mai sus menționate, sub coordonarea Asociației Mioritics. 

O dată cu certificarea acordată de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și obținută în 2022, managementul destinației a trecut la nivelul următor. Astfel, în 2023, a fost înfințată Asociația Colinele Transilvaniei, care a preluat sarcina de unitate de management a destinației ecoturistice.

Alături de o rețea de peste 80 de operatori în turism, asociația dezvoltă un exercițiu de colaborare pentru un turism sustenabil, lent, în grupuri mai puțin numeroase, cu beneficii directe pentru localnici și care pune și natura în centrul experienței turistice.

3. Cine face parte din echipa care se ocupă de managementul destinației și ce rol are fiecare?

Cristina – Ana Iliescu este managerul destinației Colinele Transilvaniei din 2019. Rolul său este acela de a coordona punerea în aplicare a calendarului de activități, ce include atât partea de planificare strategică, cât și managementul operațional și de animare a actorilor locali (autorități, IMM-uri în turism, rețeaua de ecoturism etc). Inginer ca formare, cu un master cu dublă diplomă (Politehnica București și Université de Bordeaux-I) în concepția și optimizarea de procese, Cristina face parte din Echipa Colinele Transilvaniei încă din 2015, când s-a alăturat în rolul de responsabil strategie și parteneriate. Cu zeci de mii de km străbătuţi de-a lungul şi de-a latul destinaţiei, cunoaşte zona în detaliu, la firul ierbii, şi crede cu tărie în potenţialul zonei, în special în cel al comunităţilor şi al actorilor locali care lucrează împreună.

Florentina Florescu este responsabil parteneriate și rolul său principal e de a lucra cu membrii Boardului de turism pentru a armoniza direcțiile strategice ale fiecărei organizații implicate. De asemenea, Florentina este responsabilă cu dezvoltarea de instrumente de interpretare a naturii, ca parte din infrastructura de vizitare a destinației. Ecolog de formare, cu master în Dezvoltare Durabilă, lucrează în zona Colinelor încă din 2005 și are o experienţă vastă în elaborarea şi implementarea proiectelor de conservare a naturii, ecoturism și educație pentru dezvoltare durabilă.

Din Echipa Colinele Transilvaniei mai fac parte, din postura de sfătuitori și membri implicați ai Boardului de Turism:

• Cristian Gherghiceanu, Fundația ADEPT Transilvania;
• Ruth Istvan, Fundația Biserici Fortificate;
• Mihai Dragomir și Luminița Tănasie, Asociația Mioritics;
• Carmen Pădurean și Mihaela Frățilă, WWF România;
• Simina Manea, Asociația Județeană de Turism Sibiu;
• Caroline Fernolend, Fundația Mihai Eminescu Trust;
• Florentina Călugăr, GAL Dealurile Târnavelor;
• Mirona Tăpălagă, GAL Podișul Mediașului;
• Elena Curcean, GAL Microregiunea Hârtibaciu;
• Magda Dinu, GAL Asociația Transilvană Brașov-Nord.

4. De unde provin resursele pentru dezvoltarea destinației?

Dezvoltarea destinației Colinele Transilvaniei este susținută încă din 2015, de Romanian-American Foundation și Fundația pentru Parteneriat, prin programul Green Entrepreneurship. Pe lângă acest parteneriat strategic, unitatea de management a destinației o obținut finanțări din surse precum: granturile SEE 2014 – 2021 (finanțate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia), programul de cooperare elvețiano – român, programul Spații Verzi al MOL România, programul TeImplici al Telekom sau programul LEADER. Dezvoltarea destinației a mai fost susținută de asociații locale și de voluntari, în special pentru acțiunile de mentenanță a infrastructurii turistice.

5. Care este cea mai mare provocare pentru dezvoltarea zonei ca destinație de ecoturism?

Pe lângă aspectele legate de obținerea de surse de finanțare strategice, care să asigure continuitatea la nivel operațional, pentru Colinele Transilvaniei cea mai mare provocare o reprezintă dimensiunea destinației, precum și multitudinea și diversitatea actorilor locali implicați în acest proces de dezvoltare durabilă. 

Pe de o parte, în destinație sunt comunități și autorități model, care au înțeles că turismul lent, atent și respectuos față de biodiversitate și față de patrimoniu local material sau imaterial este important și poate fi un vector de schimbare și bunăstare. Sunt oameni care pun pe primul plan beneficiile pe termen lung pentru întreaga comunitate, calitatea serviciilor și a experienței turistice pe care o oferă sau o trăiesc. Oameni pasionați, activi, proactivi și implicați trup și suflet în ceea ce fac.

Pe de altă parte, sunt comunități mai letargice, reactive. Aici, potențialul zonei și oportunitatea ecoturismului nu doar că nu sunt înțelese, dar sunt respinse sau ignorate, deseori în favoarea altor tipuri de turism cu impact negativ însemnat asupra naturii și culturii locale. Asta vine la pachet de multe ori cu nerespectarea regulilor și regulamentelor privind amenjarea teritoriului, colectarea deșeurilor sau vizitarea ariilor protejate. Locuri în care e favorizat un profit sau un beneficiu pe termen scurt, indiferent de consecințele sale asupra localităților sau naturii din jur. 

Așadar, provocarea destinației de ecoturism este aceea de a găsi mereu punți de comunicare între cele două extreme, de a multiplica exemplele de bună pratică și de a inspira. Totul pentru a putea păstra acea masă critică necesară pentru conservarea biodiversității din aria protejată și dezvoltarea comunităților din cele peste 130 de localități ale destinației prin turism sustenabil.

6. De ce este Colinele Transilvaniei o destinație de ecoturism?

Motivele se văd pretutindeni în acest peisaj mozaicat. Cele mai cunoscute au de-a face cu patrimoniul cultural de excepție, pe care această încrengătură de etnii care trăiesc aici de peste 800 de ani au creat-o. Influențele maghiare, saxone, române și rome se văd în monumentele lăsate de înaintași, în felul în care arată satele, în rostul gospodăriilor de aici, în viața simplă, dar totuși vibrantă sau în bucatele care încântă vizitatorii.

Mai puțin cunoscută este natura, biodiversitatea de excepție: păsările, pajiștile cu arbori seculari remarcabili, cu fânețe cu sute de specii de floră spontană, dispărută din alte părți ale Europei. Colinele Transilvaniei acoperă aria protejată Natura 2000 Podișul Hârtibaciului – Târnava Mare – Olt, a doua ca mărime, după Delta Dunării. Ecosistemele și habitatele, de care oamenii de aici au avut grijă în mod natural, organic, sunt azi protejate și merită să fie puse în valoare pe măsura valorii lor. Asemenea minuni pot fi admirate cel mai bine în tihnă, la pas, pe bicicletă sau călare, din primăvara timpurie și până toamna târziu. 

Așadar, ce alt tip de turism ar fi putut fi mai potrivit în Colinele Transilvaniei, decât ecoturismul? Turismul sustenabil, care pune în valoare natura și cultura locului, dar care aduce și beneficii oamenilor care numesc aceste locuri ACASĂ. Turismul care lasă urme negative cât mai mici, dar sprijină antreprenoriatul local și experiențele cât mai autentice. Totul cu mare atenție și respect față de locurile acestea și față de generațiile de azi, dar și față ce cele ce vor veni. 

Vizitatorii care ajung în Colinele Transilvaniei se bucură de oferte felurite, favorizate de infrastructura turistică bogată. Satele sunt legate între ele de o rețea vastă de trasee turistice, care însumează peste 600 de km. Spațiile de cazare sunt pentru toate gusturile și toate bugetele: de la pensiuni agroturistice la case de oaspeți în spații mai mult sau mai puțin convenționale, cum sunt șurile restaurate. Bucatele locale pot fi degustate direct la sursă, în Puncte Gastronomice Locale, la stâne sau pe vârful unui deal, iar evenimentele din Colinele Transilvaniei sunt deja de notorietate. Atât cele culturale (cum sunt festivalurile Haferland, IconArts sau Sonoro Musikland), cât și cele gastronomice (Sărbătoarea Rabarbărului, Transilvanian Brunch), naturale (Sărbătoarea Tuberozelor, Cobor între Stejari) sau cele sportive (Transylvanian Bike Trails Race și Mediaș Bike Marathon).

7. Cum se diferențiază Colinele Transilvaniei de alte destinații de ecoturism și alte zone turistice?

Elementul unic al destinației, îl reprezintă, fără îndoială, salba de biserici fortificate. Colinele Transilvaniei este singurul loc în care, într-un areal atât de restrâns, pot fi admirate peste 100 de astfel monumente, multe protejate, de toate tipurile cunoscute. Fiecare biserică este unică și cu o poveste diferită. Pajiștile cu arbori seculari remarcabili sunt un alt trademark al Colinelor. Și nu putem să nu menționăm traseele turistice și mai ales poteca de mountain-bike tip sigle-trail ce unește Viscri de Sighișoara, care atrage tot mai mulți turiști în zonă.

8. De unde sunt vizitatorii care vin în destinație și ce fel de activități fac aceștia?

Turiștii care aleg Colinele Transilvaniei ca destinație de vacantă vin atât din țară, cât și din străinătate, în proporții egale. Dacă acum 10 ani, marea parte a turiștilor venea exclusiv din afara țării, în ultimii ani, românii au descoperit și îndrăgit Colinele Transilvaniei tot mai mult.

Aceștia vin, cu precădere, din marile orașe ale țării, precum București, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Timișoara sau Iași. În ceea ce privește segmentarea turiștilor străini, principalele țări din care vin cei mai mulți turiști, sunt cele europene: țările vorbitoare de limbă germană (Germania, Austria, Elveția), Marea Britanie, Franța, Spania, Olanda și Polonia. În ultimii ani, numărul turiștilor din SUA a crescut simțitor. 

Printre activitățile preferate de vizitatorii destinației se numără: tururile culturale prin sate, degustările de produse locale, demonstrațiile de meșteșuguri tradiționale. În ultimii ani, au crescut în preferințele turiștilor activitățile active în natură, precum foraging, observarea de păsări și de animale sălbatice, conectarea cu natura, echitația, cicloturismul și drumeția – în special pe Via Transilvanica, a cărei secțiune, Terra Saxonum, traversează partea de nord a destinației.

9. Aveți ceva planuri concrete de dezvoltare în perioada următoare?

Pe viitor, eforturile de dezvoltare se vor concentra, în continuare, pe munca de coagulare și co-implicare a actorilor locali, publici și privați, în jurul conceptului de ecoturism și turism sustenabil. Aceasta include și o creștere a rețelei de servicii ecoturistice, care numără azi peste 80 de operatori (spații de cazare, ghizi de turism, tur-operatori, producători și meșteșugari locali, precum și asociații non-profit). 

În viziunea de dezvoltare a Colinelor Transilvaniei, un rol important îl ocupă păstrarea certificării ca destinație pentru ecoturism, creșterea calității și a diversității ofertei turistice, precum și profesionalizarea atât a managementului destinației, cât și a a serviciilor turistice și conexe.

Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism în România se realizează cu sprijinul financiar oferit de:

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE