Efectele consumului de… plastic.

De când am aflat că suntem predispuși să ingerăm săptămânal o cantitate de plastic echivalentă unui card bancar[1], am început să ne întrebăm ce se întâmplă cu tot plasticul care ajunge în organismul nostru și care sunt efectele lui asupra sănătății. Oamenii de știință încă nu au ajuns la niște concluzii sigure, dar există mai multe presupuneri îngrijorătoare care ar trebui să ne motiveze în a găsi alternative mai sustenabile și mai sănătoase la utilizarea plasticului.

Cum ajungem să ne expunem plasticului?

Sunt trei căi prin care acumulăm plastic în organism. O primă cale este prin inhalarea particulelor de microplastic din aer. Recent, oamenii de știință au descoperit plastic în plămâni, surprinzător fiind faptul că particulele au reușit să traverseze regiunile inferioare ale plămânilor, considerate mai înguste. Particulele cu prezența cea mai numeroasă au fost cele de polipropilenă (PP), folosită de obicei pentru confecționarea de ambalaje și polietilena tereftalată (PET),  folosită cel mai frecvent în confecționarea peturilor. Deși încă nu a fost demonstrată legătura directă dintre prezența plasticului în organism și apariția unor anumite afecțiuni, la persoanele care au fost expuse la locul de muncă unor cantități mari de microlpastice a fost observată apariția unor afecțiuni respiratorii.[2]

Cea de a doua cale prin care acumulăm plastic în organism este prin ingerare, odată cu alimentele sau băuturile pe care le consumăm. Particule de plastic au fost descoperite în mai multe produse precum: fructe și legume, pește și fructe de mare, bere, zahăr, sare, miere, și apa[3]. Dacă în trecut se considera că plasticul este prea mare pentru a trece prin țesuturile vegetale, studii recente au găsit microplastic în rădăcini, tulpini și frunze, acesta fiind absorbit de plante odată cu apa.[4] Procesul este similar și în cazul animalelor, în special al animalelor marine în ale căror organisme ajunge plasticul aruncat în apă. Prin consumul de pește și fructe de mare contaminate, plasticul se întoarce din nou la noi, cei care îl producem și îl utilizăm.

Contactul cu pielea este cea de a treia formă prin care organismul nostru interacționează cu plasticul. Atunci când ne încălzim, în încercarea de a regla temperatura, corpul începe să transpire. Porii se deschid permițând transpirației să iasă, dar transformându-se în același timp în căi de acces pentru microfibrele care se desprind de pe haine. În cazul în care purtăm haine din materiale sintetice, microfbrele nu sunt altceva decât microplastice.

Ce este microplasticul?

Plasticul nu dispare, el doar se fragmentează în bucățele din ce în ce mai mici, chiar insesizabile vederii noastre. Microplasticele sunt particulele de plastic mai mici de 5 mm generate prin descompunerea în timp a plasticului, sau produse intenționat, pentru utilizarea lor în diverse industrii, una dintre ele fiind cea cosmetică. Dacă particulele de plastic ajung să fie mai mici de 1 mm (putând fi mai mici și de până la 1.000 de ori), ele pot fi denumite nanoplastice[5].

Posibilele efecte ale microplasticului asupra sănătății

Efectele plasticului asupra sănătăți au fost analizate pe întreg ciclul de viață al plasticului (nu că acesta s-ar termina vreodată), de la momentul în care este produs prin rafinare, prin procesul de prelucrare, în utilizare și până când ajunge să fie considerat deșeu. Inhalarea, ingerarea și contactul pielii cu plasticului pot conduce la afectarea sistemului imunitar, a organelor senzoriale, a ficatului și rinichilor, putând fi factor cauzator pentru declanșarea cancerului, a iritațiilor la nivelul ochilor sau al pielii, a problemelor neurologice și a problemelor la nivelul sistemelor imunitar, endocrin, reproducător și nervos.[6]

Particulele de microplastic au fost găsite recent în șaptesprezece din douăzeci și două de probe de sânge recoltate de la donatori diferiți. Jumătate dintre probe conțineau particule de PET, iar particule de polistiren și propilenă au fost identificate în o treime, respectiv un sfert dintre probe.  Plasticul se deplasează odată cu circulația sângelui prin organism și se poate depozita în organe, unde ar putea afecta funcționarea celulelor. Acest fenomen a fost analizat doar în laborator, unde s-a observat faptul că particulele de microplastic provoacă daune celulelor umane. Un alt studiu a demonstrat că microplasticele se pot agăța de membranele exterioare ale celulelor roșii din sânge și pot limita capacitatea acestora de a transporta oxigenul.[7]

Alte riscuri

Plasticul nu este dăunător doar prin sine însuși ci are și capacitatea de a absorbi substanțe chimice precum metalele grele (plumb, mercur, cobalt, cupru, fier, mangan, crom, nichel, etc.) pe care le poate elibera ulterior în organism. Despre metalele grele se știe că, în cantități mari, pot bloca funcțiile celulare, generând afecțiuni la nivelul ficatului, rinichilor, plămânilor sau sistemului nervos, pot fi cancerigene sau mutagene și se pot chiar transmite de la mamă la făt[8]. Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât se cunoaște faptul că bebelușii și copiii mici sunt mai vulnerabili la expunerea la particule și substanțe chimice. Cercetătorii au descoperit microplastic în placentele femeilor însărcinate, iar în cazul testelor făcute pe rozătoare, s-a descoperit că particulele de microplastic s-au transmis de la femela gestantă, ajungând în inima, creierul și alte organe ale fetușilor.[9] Plasticul poate, la fel de bine, să fie un purtător de bacterii, care odată ajunse în organism pot crește riscul de infecții.

Pe lângă substanțele care contaminează involuntar plasticul, mai există și aditivi care sunt adăugați în mod intenționat în procesul de prelucrare. O parte dintre acești aditivi sunt asociați cu probleme grave de sănătate precum cancerul, infertilitatea și tulburările de dezvoltare neurologică, cum ar fi ADHD și autismul.[10]

Începe dieta fără plastic!

Sunt extrem de multe lucruri pe care le putem face pentru a limita contactul nostru cu plasticul. Plastic Soup Foundation  este o organizație care militează pentru stoparea poluării cu plastic și se preocupă de cercetarea efectelor plasticului asupra sănătății umane. Organizația a lansat o aplicație care se numește My little plastic footprint, aplicație care oferă alternative pentru multe dintre obiectele pe care le folosim în mod uzual și care, dacă nu sunt confecționate din materiale sustenabile, sunt o reală problemă pentru mediu și sănătatea noastră. Prin intermediul aplicației, utilizatorii își pot calcula un index al nivelului de utilizare a plasticului și, pornind de la acesta, pot începe dieta fără plastic. În demersul de a urma dieta fără plastic veți avea nevoie să schimbați o parte din obiceiurile de consum. Alternativele prietenoase cu mediul și zero plastic sunt din ce în ce mai prezente pe piață, inclusiv la noi în țară. Mai jos aveți o listă exhaustivă a magazinelor de unde puteți cumpăra o gamă largă de produse ferite de interacțiunea cu plasticul:

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE

Descoperă Eco-România

Pagina de Facebook Asociația de Ecoturism din România (AER) devine Descoperă Eco-România, unde vom încerca să promovăm redescoperirea țării noastre prin prisma experiențelor locale bazate pe natură și pe cultura locală.

ULTIMELE ARTICOLE