Țara Dornelor: interviu cu echipa de management a destinației

1. Ce teritoriu include destinația și ce are specific?

Țara Dornelor se găsește în partea de sud-vest a județului Suceava, regiunea istorică Bucovina. Arealul turistic se suprapune pe unitatea de relief Depresiunea Dornelor și are în componența sa municipiul Vatra Dornei şi cele nouă comune învecinate: Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, Dorna Arini, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Coșna și Poiana Stampei. Aşezată pe văile unde curg repezi apele Bistriţei şi Dornei, Țara Dornelor este străjuită de câteva dintre cele mai interesante culmi carpatice: crestele masive ale Munţilor Suhard şi Giumalău la miazănoapte, coama crenelată a Munţilor Bistriţei înspre răsărit, iar dinspre miazăzi se ridică semeţe crestele Munţilor Călimani. Apele minerale carbogazoase reprezintă o resursă importantă pentru Ţara Dornelor şi totodată unul dintre brandurile specifice zonei. Acestea sunt valorificare atât în scop curativ, în cadrul bazei de tratament a staţiunii balneare Vatra Dornei, cât şi în scop economic, prin îmbutelierea la Poiana Negrii, Dorna Candrenilor şi Panaci. Relieful zonei este dispus în trepte cu altitudini ce urcă de la 800-900 m (în vatra depresiunii) până la 1800-2100 m, facilitând dezvoltarea turismului montan către punctele cele mai atractive situate de obicei pe crestele montane învecinate. Culmile relativ domoale, acoperite de păduri, păşuni şi fâneţe, precum și peisajul agro-pastoral, conferă un pitoresc deosebit şi o armonie peisagistică aparte, ce reprezintă resursa de bază pentru dezvoltarea turistică a zonei. Ţara Dornelor reprezintă și o zonă cu un trecut istoric interesant. Cei peste 100 de ani sub Imperiul Austro-Ungar au adus cu sine o mozaicare etnică şi o diversificare culturală ce se resimte până astăzi în tradiţiile, obiceiurile, portul, folclorul şi arhitectura locală.

2. Cine coordonează și asigură managementul destinației de ecoturism?

Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD), care a dezvoltat un parteneriat local pentru conservarea naturii și dezvoltarea turismului durabil în Țara Dornelor. De la înființare, din anul 2010, și până în prezent, din rolul de unitate de management a destinației ne-am axat pe promovarea unitară a zonei și pe aducerea laolaltă a celor care oferă produse și servicii turistice de calitate, în acord cu valorile culturale și resursele naturale ale zonei. Așa am ajuns la ceea ce numim astăzi rețeaua ecoturistică a Țării Dornelor din care fac parte 56 membri. Aceștia sunt reprezentanţi ai sectoarelor public şi privat din domeniul turismului, protecţiei naturii şi administraţiei publice din zonă, pensiuni şi activităţi turistice, Serviciul Salvamont Vatra Dornei, Administraţia Parcului Naţional Călimani, meșteșugari, producători locali, precum şi persoane fizice implicate în aceste domenii de activitate. Împreună dezvoltăm și oferim experiențe turistice ghidate, bazate pe activități outdoor, care să crească atractivitatea zonei și, implicit, bunăstarea locuitorilor care practică ecoturismul.

3. Cine face parte din echipa care se ocupă de managementul destinației și ce rol are fiecare?

Echipa de management a destinației, cea care inițiază și implementează proiectele asociației, este formată din doi oameni cu rol executiv. Maricica (Mari) Cazimirciuc, care îndeplinește funcția de manager de destinație, și Monica David, care ocupă funcția de specialist în relații publice.

Cu o vastă experiență în turism, Mari și-a pus amprenta în dezvoltarea singurei agenții de turism locale care oferă experiențe turistice în interiorul destinației. Monica a făcut același lucru pe partea de vizibilitate a organizației și a brandului ecoturistic local. Împreună, asigură relația cu autoritățile publice din cele 10 localități ale destinației, dezvoltă rețeaua locală prin cooptarea de noi membri ale căror produse și servicii corespund principiilor ecoturismului, reprezintă destinația la târguri și evenimente de profil, organizează evenimente locale de tip eco-brunch alături de rețeaua locală, asigură continuitate prin identificarea de noi oportunități de finanțare, facilitează sesiuni de informare în școlile și liceele din zonă legate de specificul destinației, extind relațiile de colaborare ale organizației cu stakeholderi din turism și factori de decizie de la nivel local, regional și național.

Ca organizație cu rol de management al destinației, AETD are un for de conducere format din șapte membri, din domenii diferite de activitate, care se implică în luarea deciziilor alături de Adunarea Generală a Asociației, compusă din toți membri care au aderat la rețea. Din boardul de conducere al organizației fac parte:

• Chirilă Andrei – președinte, Păstrăvăria lui Andrei, sat Coverca, comuna Panaci
• Gherman Carmen – vicepreședinte, Pensiunea Casa Carmen, sat Ortoaia, comuna Dorna Arini
• Chiriluș Ema – secretar, Studio Chiriluș – servicii foto-video și publicitate, Vatra Dornei
• Lemnaru Andrei – membru, Păstrăvăria la Poalele Călimanilor, sat Gura Haitii, comuna Șaru Dornei
• Ursache Cătălin – membru, ghid local – drumeție/ecvestru, comuna Șaru Dornei
• Crucianu Adrian – membru, Pensiunea Elena, sat Drăgoiasa, comuna Panaci / producător brânzeturi Călimani)
• Iordache Mihaela – membru, Pensiunea Bâtca Tisei, sat Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei)

4. De unde provin resursele pentru dezvoltarea destinației?

Finanțatorii strategici ai AETD, care au făcut posibilă dezvoltarea ca destinație de ecoturism, sunt Romanian-American Foundation și Fundația pentru Parteneriat. De peste șapte ani de zile aceste fundații au sprijinit financiar și tehnic – prin Asociația de Ecoturism din România (AER) funcționarea echipelor de management din șapte destinații ecoturistice. În total, la nivelul destinației Țara Dornelor, în ultimii șapte ani, suma atrasă prin aceste finanțări nerambursabile se ridică la peste 750.000 de euro. Acești bani au fost investiți în crearea brandului ecoturistic, în promovare, dezvoltare de infrastructură ușoară și management de destinație. În această sumă intră și banii accesați de la MOL România și Fundația pentru Parteneriat, care au oferit sprijin, prin Programul Spații Verzi, ariilor naturale protejate. Aceste finanțări ne-au permis realizarea, refacerea sau mentenanța unor trasee/poteci tematice din ariile naturale protejate ale destinației; organizarea de tabere tematice și evenimente pentru elevi din comunitățile locale.

La inițiativa Asociației de Ecoturism din România (AER) am accesat și granturi prin care atacăm problema deșeurilor din plastic, ca demers de advocacy pe lângă autoritățile locale și centrale care trebuie să facă mai mult în această direcție. Aceste granturi, SEE 2014-2021, sunt finanțate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia într-un program Active Citizens Fund România. În cadrul anumitor activități am avut sprijin, sub formă de sponsorizări, din partea unor companii private, care au misiuni compatibile de responsabilizare socială pe componente de mediu și promovare locală. Este vorba despre Aqua Carpatica, HBC-Coca-Cola, Dorna Medical. Lor li se adaugă mini-grantul oferit de Grupul de Acțiune Locală (GAL) Bazinul Dornelor, care ne-a permis achiziția unor echipamente necesare organizării de evenimente gastronomice locale. Pe partea de reprezentare a destinației la evenimente și târguri de turism naționale, am avut suport și din partea primăriilor locale, a Consiliului Județean Suceava prin Centrul Național de Informare și Promovare Turistică.

5. Care este cea mai mare provocare pentru dezvoltarea zonei ca destinație de ecoturism?

Să convingem comunitățile și autoritățile publice locale de importanța practicării unui turism lent, atent la biodiversitate și la specificul local, sub toate formele lui. Vorbim aici despre păstrarea unor norme de bun simț în construcții. Și avem exemplul comunei Ciocănești, unde Primăria și Consiliul local susțin o parte din costurile necesare decorării caselor și clădirilor nou construite cu acele motive tradiționale la exterior. Tocmai pentru a păstra farmecul locului și a-l face atractiv pentru oaspeți. La fel vrem să se întâmple și cu programele turistice desfășurate în ariile naturale protejate. Să înțelegem importanța unor activități de recreere minim-invazive pentru mediu și biodiversitate, să respectăm normele de protecție ale acestor areale și să le cerem oaspeților să facă la fel.

Pe scurt, să ne păstrăm parcursul ca destinație de ecoturism și să-l întărim cu măsuri benefice, să nu trăim în bula zilei de mâine, să gândim pe termen mai lung, să ne asociem pe plan local pentru a fi competitivi în raport cu alte destinații care au la rândul lor atuuri. Contează valoarea pe care o dăm noi acestor resurse și modul în care o comunicăm celor pe care îi dorim ca turiști. Provocarea este să fi mai prezenți în viața comunității și să fim parte activă a schimbărilor pe care le așteptăm în general de la alții, niciodată de la noi înșine.

6. De ce este Țara Dornelor o destinație de ecoturism?

Pentru că avem toate resursele naturale, culturale și umane care ne califică în practicarea unui astfel de turism. Și pentru că am făcut dovada când am obținut, în anul 2019, din partea Ministerului Turismului recunoașterea oficială ca destinație de ecoturism. Un demers inițiat de Asociația de Ecoturism Țara Dornelor și susținut de Parteneriatul Local, care astăzi, la trei ani distanță, continuă pentru prelungirea certificării. De ce? Pentru că acest statut se acordă temporar, cu condiția îndeplinirii mai departe a unor obiective de dezvoltare durabilă, iar planul nostru este să accelerăm în direcția ecoturismului.

Ca element aparte, oferta unei destinații de ecoturism trebuie să includă ariile naturale protejate. Parcul Național Călimani este un bun exemplu în acest sens. Prin administrația care se ocupă de managementul acestei arii protejate, oaspeții sunt invitați la Centrul de Vizitare al Parcul Național Călimani din comuna Șaru Dornei. Aici au ocazia unei incursiuni în specificul acestei zone, care protejează pe teritoriul său ecosisteme și habitate valoroase, precum pădurile de molid cu zâmbru, tufărișurile de jneapăn cu smârdar, pajiștile cu bujori de munte, gențiene, toporași, sclipeți, etc. Zâmbrul (Pinus Cembra) mai poate fi găsit în România doar în câteva zone izolate din Carpații Orientali și Meridionali. Parcul se întinde pe patru județe și ocupă o suprafață de aproximativ 24.000 ha. Zona cuprinsă în Țara Dornelor se evidențiază prin prezența uriașei caldere vulcanice, cu un diametru de aproximativ 10 km, fiind una dintre cele mai mari din Europa.

Cea mai mare parte a activităților care se organizează în destinație au în centrul lor activitățile în natură: drumețiile montane, cu o rețea de peste 400 de kilometri de trasee omologate, cicloturismul, cu peste 150 km de trasee dedicate. Unele dintre acestea șerpuiesc prin satele pitorești din Depresiunea Dornelor, în timp ce altele urcă până pe culmile golașe ale munților. Oferta de activități outdoor este completată de posibilitatea practicării turismului ecvestru, al easy-rafting-ului pe râul Bistrița și schiului alpin pe cele patru pârtii omologate. Observarea naturii se poate face în orice anotimp, dar iarna, pe schiuri de tură, când pe zăpada albă se pot zări urmele animalelor sălbatice, este cu atât mai spectaculoasă. Experiențele wildlife sunt la înălțime, în special primăvara și toamna, în sezonul împerecherii cocoșului de munte și al cerbilor, care oferă iubitorilor de natură o muzică și niște cadre aparte. Meșteșugurile locale, încondeiatul ouălor, cusutul, țesutul, cioplitul în lemn, își continuă povestea, fiind practicate de către cei cu experiență, dar și de către tineri. Pentru oaspeți, acestea se pot transforma în lecții de inițiere și demonstrații live, menite să încetinească ritmul vieții și să-i dea un sens nou.

Cele peste 40 de evenimente sportive, artistice și culturale organizate anual în Țara Dornelor, completează cu succes oferta turistică, făcând loc diversității și bunei dispoziții.

7. Cum se diferențiază Țara Dornelor de alte destinații de ecoturism și alte zone turistice?

Prin oferta naturală și agro-turistică, ce completează turismul religios și cultural al Bucovinei. Prin caracteristicile sale de zonă montană, pitorească, revitalizantă, care-i ajută pe oaspeți să-și recâștige echilibrul corp-minte prin experiențe active în natură, terapii balneo și cure cu izvoare de apă vie. Natura mereu verde, apele minerale care i-au adus faima, activitățile în aer liber, Ciocăneștiul – ca exemplu al stilului de viață tradițional, produsele culinare specifice, sunt fără doar și poate elemente unice, care o deosebesc de alte destinații montane și de cele cu profil ecoturistic.

8. De unde sunt vizitatorii care vin în destinație și ce fel de activități fac aceștia?

97% dintre vizitatorii destinației de ecoturism Țara Dornelor sunt români și vin, majoritar, din Iași, Botoșani, Suceava, Cluj, dar și din București sau Constanța. Din măsurătorile pe care le-am efectuat în ultimii ani în cadrul destinației, reiese că vacanța activă (drumeție, tiroliană, easy-rafting, cicloturism, schi) a fost și rămâne scopul principal al vizitei pentru cei mai mulți dintre vizitatori. Asta ne bucură și confirmă nevoia de a ne îngriji de infrastructura adecvată, concomitent cu grija față de amprenta asupra mediului. Totodată, cei care au declarat că sunt în circuit de vizitare a regiunii, au reconfirmat preferința pentru vizitarea mănăstirilor din Bucovina.  Am mai menționa și un alt aspect imortant la care ne uităm când vorbim despre vizitatorii destinației. Cei mai mulți dintre ei au vârsta cuprinsă în intervalul 30-50 de ani, sunt persoane active, cu studii superioare și venituri medii. Asta ne ajută să dezvoltăm oferte adecvate vârstei și intereselor acestora.

9. Aveți ceva planuri concrete de dezvoltare în perioada următoare?

În următorii patru ani planul nostru de dezvoltare se va axa pe puterea parteneriatelor locale și, chiar, regionale. Asta pentru că ne-am propus să dezvoltăm noi arii strategice la care invităm comunitatea și factorii de acțiune și de decizie să contribuie. Complementar ecoturismului, vorbim despre: Economie și Comunitate unită; Inițiativa de bună gastronomie și Mediul – casă bună pentru ecoturism. În partea de gastronomie ne-am propus demararea unui proiect pilot: Școala de Bună Gastronomie. Prin intermediul lui vrem să implicăm bucătarii, producătorii și comunitatea în revitalizarea preparatelor locale. Scopul va fi să creăm un model de sustenabilitate al eco-destinației influențând adoptarea unei politici publice locale, model în țară și în regiune, care prioritizează alimentația sănătoasă, dezvoltarea și valorificarea de produse alimentare simbol pentru destinație și comunitatea locală.

Pentru a ne apropia mai mult de comunitate și a reduce din distanța fizică impusă de pandemie, cu sprijinul municipalității ne vom asigura un spațiu de funcționare în orașul Vatra Dornei. Acesta va funcționa ca punct de lucru al Asociației de Ecoturism Țara Dornelor și al agenției de turism pe care o deține. Aici vom dezvolta și primul Centru de Educație și Dezvoltare Durabilă prin Ecoturism din Țara Dornelor și din județul Suceava. În cadrul lui vom organiza activități educative și sesiuni de informare pentru tineri legate de specificul destinației de ecoturism, precum și întâlniri de lucru cu membrii rețelei locale.

Și pentru că am vorbit de nevoia de parteneriate vom căuta să consolidăm ceea ce avem de peste 8 ani, și anume Parteneriatului Local cu cele 10 primării din destinație, cu Administrația Parcului Național Călimani și Asociația Pentru Conservarea Vieții Sălbatice. Pentru că majoritatea obiectivelor care au stat la baza parteneriatului inițial s-au realizat, este nevoie de asumarea unui nou set de priorități. Acestea nu trebuie inventate, ele se regăsesc în criteriile de certificare ca destinație de ecoturism, cum ar fi: maximizarea beneficiilor pentru mediu şi minimizarea efectelor negative, conservarea biodiversității, design peisagistic, planul de gestionare a deșeurilor. Prin stabilirea unui mod de lucru, strâns, cu autoritățile și factorii interesați, credem că vom reuși să fixăm ecoturismul pe agenda publică a următorilor ani și să avansăm cu atingerea obiectivelor de dezvoltare locală prin ecoturism.

Pentru extinderea și consolidarea rețelei ecoturistice din care, astăzi, fac parte peste 56 de membri din diferite domenii de activitate turistică, ne propunem organizarea de infotururi locale, care să-i ajute să colaboreze mai strâns, să-și însușească valorile zonei și, prin asta, să preia și promoveze mai departe brandului ecoturistic local. Vom continua să avem o prezență constantă în mediul online, unde vom face promovarea unitară a eco-destinației, să participăm la târguri și evenimente de turism, să măsurăm și analizăm fluxul turistic pentru fidelizarea vizitatorilor existenți și atragerea unora noi, sperăm și străini.

Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism în România se realizează cu sprijinul financiar oferit de:

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE