Descoperă bisericile de piatră din Țara Hațegului

Țara Hațegului este considerată leagănul românismului transilvan, cu cele mai vechi biserici din piatră databile. Acest teritoriu s-a remarcat în Evul Mediu târziu prin mici familii de cnezi români care au ctitorit numeroase biserici de piatră, curți nobiliare și fortificații ale căror ruine încă se mai păstrează. Această efervescență arhitecturală a avut loc pe fondul bogatului material de construcții provenit de la ruinele romane: Sarmizegetusa Ulpia Traiana, numeroase vila rustica și monumente romane dispersate pe întreg teritoriul depresiunii.

Bisericile de piatră din zona Haţegului le întâlnim la Densuş, Sântămăria-Orlea, Strei, Streisângeorgiu, Prislop, Peşteana, Sălaşu de Sus, Sânpetru, Suseni și Ostrov. Ele sunt unele dintre simbolurile cele mai cunoscute ale Țării Hațegului. Zidurile lor îmbină geologia cu istoria, arta și credința, iar poveștile ce le înconjoară sunt tot atâtea motive să le vizitezi!

Biserica din Densuș

Biserica din Densuș este una dintre cele mai cunoscute și, în același timp, controversate biserici de pe teritoriul României. Cu siguranță este cea mai inedită biserică din Țara Hațegului atât datorită planului arhitectural, dar și a multitudinii de materiale de construcție refolosite.

De-a lungul timpului s-au făcut mai multe speculații cu privire la datarea construcției, inclusiv faptul că inițial ea a fost un monument funerar roman dedicat generalului Longinus Maximus, refolosit pentru a fi amenajat ca biserică. De regulă biserica este considerată ca fiind ctitorită în secolul XIII, dar elementele databile nu sprijină această ipoteză. Satul însuși este atestat la 1360, pictura bisericii e opera meșterului Ștefan și e de la 1443, iar cele mai vechi morminte din curtea bisericii sunt tot din secolul XV.

Aspectul de astăzi al bisericii este rezultatul a numeroase etape de restaurări, refaceri și adăugiri, motiv pentru care pare o cu totul altă construcție dacă o privești dinspre un alt punct cardinal. Aspectul neobișnuit este dat și de utilizarea a numeroase elemente de construcții de origine romană: lei funerari și capiteluri pe acoperiș, coloane antice ce înfrumusețează latura de nord, pietre funerare de mari dimensiuni prevăzute cu inscripții etc.

Astăzi, biserica monument istoric este încă singura biserică ortodoxă a satului și are hram dublu: Sfântul Nicolae și Sfântul Proroc Ieremia. Aici se întâmplă viața religioasă a comunității, neîntrerupt, de aproape 700 de ani. Pentru localnici este ceva firesc să participe la slujbe sprijiniți de pietre funerare romane, unele dintre ele cu inscripțiile originale. 

Pentru a vizita biserica în interior, cel mai sigur este să vă programați vizita sunând la Centrul Local de Informare Turistică Densuș +40 766 068 071.

Biserica Mănăstirii Prislop

Biserica Mănăstirii Prislop a fost inițial construită în secolul XIV de către Nicodim de la Tismana, considerat întemeietorul monahismului românesc, ulterior canonizat. Biserica actuală se pare că a fost reconstruită la porunca Domniței Zamfira, fiica lui Moise Vodă, care se retrăgea din Țara Românească după ce tatăl ei fusese ucis în luptă. 

Astăzi, Mănăstirea Prislop este cunoscută mai ales datorită părintelui Arsenie Boca, figură importantă în ortodoxia românească de la finalul secolului trecut. Se spune că veneau la el oameni din toate colţurile ţării pentru a-i cere sfatul şi a-i asculta poveţele. Acest lucru se întâmplă și în prezent, când la mormântul părintelui de la Prislop vin să se roage mii de oameni.

Biserica Mănăstirii Colț

Biserica Mănăstirii Colț a fost construită în perioada 1310-1315, ca o capelă a familiei nobiliare Cândea, care a construit în apropiere și Cetatea Colț. Astfel, se pare că biserica a fost de la bun început ortodoxă, iar la interior se păstrează fragmente din pictura murală realizată probabil de același meșter Ștefan ca și la Densuș sau Ostrov. În a doua jumătate a secolului al XV-lea aici a fost întemeiată o mică comunitate monahală, sub influența Mănăstirii Prislop. Se pare că turnul bisericii, cu cele două camere greu accesibile, a fost folosit drept locuință pentru mica comunitate monahală stabilită aici.

De-a lungul timpului mănăstirea a fost părăsită, iar la începutul anilor 1990 se afla într-o avansată stare de degradare. În prezent ea a fost reintrodusă în circuitul monahal și se oficiază din nou slujbe regulate în biserică.

Biserica din Sântămăria Orlea

Biserica din Sântămăria Orlea este cea mai mare biserică medievală din Țara Hațegului și este așezată chiar pe drumul european ce leagă Hațegul de Petroșani. Biserica aparține astăzi cultului reformat calvin, dar în trecut a fost biserică catolică și, se pare, ortodoxă. 

Spre deosebire de Densuș, aici nu sunt dubii cu privire la perioada construcției, aceasta fiind foarte bine fixată temporal în deceniul 1270-1280. Mai puțin clară este confesiunea căreia i-a aparținut inițial. Unii istorici consideră că ea a fost ridicată ca biserică catolică de către locuitorii maghiari ai așezării, în timp ce alții consideră că a fost ridicată de către familia de cneji a Cândeștilor. În defavoarea acestei ultime variante este chiar faptul că familia Cândeștilor a primit satul în dar de la Iancu de Hunedoara doar în anul 1447, cu aproape 200 de ani mai târziu decât anul ridicării ei. Ulterior, în 1472, Cândeștii s-au convertiti la catolicism și au trecut printr-un proces de maghiarizare, luându-și numele de Kendeffy. Pe de altă parte, la interior se remarcă pictura murală de sorginte bizantină de secol XIII care indică mai degrabă că inițial aceasta a fost o biserică ortodoxă.

Indiferent de cultul inițial căreia îi aparținea, astăzi ea simbolizează istoria și multiconfesionalitatea comunității din Țara Hațegului. Biserica este de obicei deschisă în sezonul turistic, dar pentru siguranță că o vei găsi deschisă mai bine suni la +40 733 810 887.

În Țara Hațegului mai există și alte biserici medievale de piatră, mai puțin vizitate, dar cel puțin la fel de interesante: Peșteana, Ostrov, Sânpetru, Strei, Streisângeorgiu, Baru – Biserica Pârveștilor, Nucșoara și altele. Unele dintre acestea încă sunt folosite ca biserici ale comunității, altele au fost aproape abandonate în favoarea unor construcții noi.

Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism în România se realizează cu sprijinul financiar oferit de:

Articol scris cu ajutorul lui Cristian Ciobanu de la Geoparcul International UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București.

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Surse:

[1] Biserici de piatră din Ţara Haţegului – Muntii Carpati
[2] Biserica Densuş, cea mai veche biserică de piatră din ţară (historia.ro)
[3] Monumente în Ţara Haţegului şi zona Hunedoara (tymestours.ro)
[4] Biserica Sfântul Nicolae din Densuș – Wikipedia
[5] Biserica din Densuș · Arhiva Dragut (omeka.net)
[6] Biserica din Sântămărie-Orlea, hramul Sfânta Maria · Arhiva Dragut (omeka.net)

DISTRIBUIE