Dinozaurii pitici din Insula Hațegului

Ce este Insula Hațeg?

În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, Europa arăta foarte diferit de continentul pe care-l știm astăzi. În sud, munții Pirinei, Alpi și Carpați nu se ridicaseră încă, așa că zona era acoperită de apele Oceanului Tethys. În ocean existau o serie de insule, iar una dintre ele este numită de specialiști Insula Hațeg, pentru că primele urme ale sale au fost descoperite în Țara Hațegului de către Franz Nopcsa, acum 100 de ani.

Cum era Insula Hațeg?

Nu putem cunoaște detalii despre forma și geografia insulei, dar specialiștii ne spun că era apropiată ca dimensiune de insula Hispaniola din Caraibe (ocupată de statele Haiti și Republica Dominicană). Știm însă că insula se găsea mai la sud față de România de astăzi, așa că avea un climat subtropical sau chiar tropical. Din acest motiv putem găsi impresiuni de frunze de palmier la Densuș. Tot acolo găsim și urmele erupțiilor vulcanice, care se pare că erau frecvente pe insula Hațeg.

De ce erau dinozaurii pitici?

Am descris la început Insula Hațeg tocmai pentru că ea este motivul pentru care dinozaurii de aici sunt unici în lume. Fiind izolați pe insulă, dinozaurii (și toate celelalte animale descoperite aici) au evoluat diferit față de rudele lor de pe continent așa că sunt unice în întreaga lume! Acesta este unul dintre motivele pentru care a fost creat Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București. Geoparcul este parte a Ecodestinației Țara Hațegului – Retezat.

Suprafața relativ mică a insulei a făcut ca unii dinozauri să fie afectați de un fenomen biologic numit „nanism insular”. Adică, pe insule, organismele au tendința să-și reducă dimensiunile pentru a se adapta mai bine la mediul restrâns și la hrana insuficientă.

Specii de dinozauri pitici din Țara Hațegului

Mai jos am făcut o selecție de 5 specii de animale găsite în Bazinul Hațegului a căror denumiri sunt cel puțin surprinzătoare. Patru sunt specii de dinozauri, iar a cincea este o reptilă zburătoare din familia pterozaurilor. Dinozaurii erau adaptați exclusiv la mediul de viață terestru, pe când plesiozaurii și mosazaurii erau adaptați la mediul acvatic, iar pterozaurii la mediul aerian.

Parte din aceștia pot fi văzuți în mărime naturală în diferite locuri din geoparc:

• în satul Sălașu de Sus  se află o reconstrucție științifică a lui Magyarosaurus. Aceasta a fost creată în 2014 de către paleoartiștii canadieni Brian Cooley și Mary Ann Wilson, fiind și subiect de film documentar.
• la Casa Geoparcului din orașul Hațeg puteți vedea un cuib original cu ouă de dinozaur și două reconstrucții științifice – Balaur bondoc și Zalmoxes robustus, create tot de Brian Cooley și Mary Ann Wilson.

Magyarozaurus dacus

• Semnificația numelui: șopârla dacică din Ungaria
• Răspândire: doar în regiunea transilvană
• Descoperit și identificat de Nopcsa ca Titanosaurus dacus. 
• Mod de viață: terestru, patruped cu deplasare lentă
• Mod de hrănire: erbivor, păscător generalizat la nivelul arborilor
• Dimensiune: 6-7 m lungime
• Greutate: în jur de 850 kg

Magyarosaurus este dinozaurul cu dimensiunile cele mai mari dintre cei cunoscuți în Bazinul Hațeg. Dimensiunile mici ale acestuia sunt cu atât mai ieșite din comun mai ales pentru că adevărații giganți ai lumii dinozaurilor au fost rude ai Magyarosaurus, făcând parte din familia titanosaurilor. Spre exemplu, specia din Hațeg este de 3-4 ori mai mică decât ruda lui apropiată Cetiosaurus (aprox. 18m), descoperită în Anglia.

Numele speciei este o asociere interesantă de cuvinte care este rezultatul unei serii întâmplătoare de evenimente. Baronul Nopcsa a descris acest dinozaur ca aparținând unui gen considerat larg răspândit (Titanosaurus). Pentru a-l individualiza, a denumit specia locală din Hațeg dacus, după numele străvechilor locuitori ai regiunii. Ulterior, un paleontolog german a realizat că dinozaurul era suficient de diferit de Titanosaurus pentru a fi un gen separat și ca atare i-a dat un nume nou – Magyarosaurus, cu referire la naționalitatea lui Nopcsa. Dar „prenumele” speciei s-a păstrat, așa că a rezultat această alăturare bizară.

Balaur bondoc

• Semnificația numelui: numele face referire un animal mitologic foarte răspândit în poveștile din Țara Hațegului, precum și la aspectul lui dolofan, masiv.
• Răspândire: doar în regiunea transilvană
• Descoperit și identificat în 2010
• Mod de viață: terestru, alergător biped
• Mod de hrănire: carnivor, vânător activ, posibil în haită
• Dimensiune: 1,7 – 2 m lungime
• Greutate: în jur de 12-15 kg

În mod total atipic față de denumirile științifice obișnuite ale speciilor de plante și animale, în cazul acestui dinozaur denumirea nu include cuvinte grecești sau latine, ci are un nume neaoș românesc a cărui semnificație nu mai are nevoie de traducere. Acesta nu este un caz singular la nivel mondial, spre exemplu un dinozaur descoperit și identificat în China are denumirea științifică Mei long, adică dragonul adormit.

Hatzegopteryx thambema

• Semnificația numelui: înfricoșătorul înaripat din Hațeg
• Răspândire: doar în regiunea transilvană
• Descoperit și identificat în 2003
• Mod de viață: aerial, zburător planant, posibil secundar terestru
• Mod de hrănire: carnivor, prădător / pescar sau necrofag
• Dimensiune: anvergura aripilor 10-12 m
• Greutate: în jur de 18 kg

Față de celelalte exemple din acest articol, Hatzegopteryx nu este un dinozaur.

În mod paradoxal, dimensiunile acestui animal zburător le depășesc pe cele ale altor animale identificate de pe Insula Hațeg. În pofida dimensiunilor gigantice, greutatea sa este redusă pentru a-i permite să zboare. Acest lucru a fost posibil prin dezvoltarea unei structuri osoase interioare unice, asemănătoare cu a polistirenului expandat.

Zalmoxes robustus

• Semnificația numelui: (șopârla) robustă a lui Zalmoxes
• Răspândire: doar în regiunea transilvană
• Descoperit inițial și descris de baronul Nopcsa în 1902, identitatea lui a fost stabilită definitiv abia un secol mai târziu, în 2003.
• Mod de viață : terestru, alergător biped
• Mod de hrănire: erbivor, păscător selectiv de ierburi și arbuști
• Dimensiune: 3 m lungime
• Greutate: în jur de 300-350 kg

Telmatosaurus transsylvanicus

• Semnificația numelui: șopârla de mlaștină din Transilvania
• Răspândire: doar în regiunea transilvană
• Descoperit și descris de Nopcsa, la doar 22 de ani, în 1900
• Mod de viață: terestru, biped
• Mod de hrănire: erbivor, păscător de arbori și arbuști
• Dimensiune: 3 5 – 4 5 m lungime
• Greutate: în jur de 500-600 kg

Articol scris cu ajutorul lui Cristian Ciobanu de la Geoparcul International UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București.

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE