Cum ne pot afecta deșeurile pe care le lăsăm aruncate în natură

Nu este o noutate faptul că la nivel mondial omenirea se confruntă cu problema gravă a deșeurilor abandonate la întâmplare în arealele naturale și nu numai. La baza acestei probleme se află, pe de o parte, nepăsarea și, în unele cazuri, lipsa educației de mediu, iar pe de altă parte managementul deficitar al autorităților.

Am putea crede că impactul deșeurilor pe care le aruncăm la întâmplare este inexistent sau nesemnificativ, însă acest tip de comportament poate afecta atât sănătatea noastră, cât și a animalelor în moduri foarte diverse. Mai mult decât atât, modul în care noi ne comportăm îi poate determina și pe alții, copii sau adulți, să manifeste un comportament similar, multiplicând cantitatea de deșeuri și aportul negativ al acestora, atât asupra mediului, cât și asupra noastră, a oamenilor.

Lipsa de implicare a autorităților este cireașa de pe tort atunci când vine vorba despre administrarea problemei deșeurilor, responsabilii de la nivel local fiind rareori conștienți de implicațiile economice ale bunei sau mai puțin bunei gestionări a gunoiului.

Am pregătit mai jos o listă cu 7 probleme grave cauzate de gunoaiele aruncate la întâmplare în natură, la marginea localităților sau pe malurile apelor, care ar trebui să ne pună serios pe gânduri atunci când suntem tentați să mai recurgem la astfel de gesturi.

1. Risc de focare de infecție

Mormanele de gunoaie lăsate de izbeliște la marginea drumurilor sau pe albiile râurilor vă sunt cunoscute? Dacă vedeți astfel de locuri ar fi recomandat să le semnalați autorităților competente pentru că ele înglobează condițiile ideale pentru formarea focarelor de infecție. Microorganismele formate în gunoi pot să contamineze apa care, netratată, reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră [1], dar și a necuvântătoarelor, atrase de miros în zonele cu deșeuri.

Aveți grijă la țânțari pentru că ei sunt buni transmițători ai bacteriilor formate în gunoiul lăsat la întâmplare! [2]

2. Gunoiul atrage urșii

Dacă tot menționasem mai sus faptul că animalele sunt atrase de mirosul generat de gunoaie, trebuie să nu uităm să precizăm și faptul că prezența urșilor în proximitatea zonelor locuite de oameni poate avea drept motiv și apetisantul miros al resturilor alimentare pe care le lăsăm aruncate la întâmplare.

În România, prezența urșilor în afara habitatului lor natural și cât mai aproape de om este problematică și intens dezbătută. Luând înapoi cu noi resturile alimentelor pe care le consumăm atunci când mergem în drumeție sau la iarbă verde (chiar dacă știm că ele sunt biodegradabile) poate fi aportul nostru la diminuarea acestei probleme. De asemenea, pubele anti-urs sau protejate cu gard electric ar putea reprezenta o posibilă soluție pentru localitățile care se confruntă cu problema urșilor gunoieri.

3. Sursă de microplastic

Microplasticele sunt bucăți de plastic de dimensiuni microscopice care sunt produse fie artificial, fie prin degradarea, în timp, a plasticului. [3]

Microplasticul conține substanțe toxice care pot afecta, în timp, sănătatea oamenilor și a animalelor. Mai multe studii au indicat faptul că microplasticul poate fi ingerat de animalele marine, intrând astfel în lanțul trofic și totodată în lanțul alimentar uman. Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt foarte mari întrucât se estimează că 11 milioane de tone de plastic intră în oceane în fiecare an.[4]

Cercetătorii au descoperit deja microplastic în mai multe produse alimentare cum ar fi: carnea de pește, crustaceele, zahărul, mierea, sarea, apa îmbuteliată și berea. Se estimează că fiecare om ingerează săptămânal aproximativ 2.000 de bucățele de microplastic, adică cam 5 grame de plastic, echivalentul unui card bancar. [5]

4. Generarea de costuri pentru serviciile de salubrizare

The European Litter Prevention Association estimează că la nivelul Uniunii Europene se cheltuie între 10 și 13 miliarde de euro anual pentru colectarea deșeurilor care au fost aruncate în afara spațiilor special amenajate.[5] Imaginează-ți cum ar fi putut fi investiți banii aceștia în domenii precum educație, infrastructură sau sănătate.

5. Deprecierea satisfacției vizitatorilor

Suntem siguri că ești iubitor al vacanțelor în destinații noi, în care să reușești să te detașezi de toate – munca ta, problemele tale, deșeurile tale…

Conform zicalei „ce ție nu-ți place, altuia nu face”, ar trebui să fim atenți la gunoiul pe care îl generăm atunci când suntem în vacanță astfel încât să ne asigurăm că nu o să ajungă sub privirile altor vizitatori care, la fel ca noi, sunt dornici să se bucure mai degrabă de frumusețea naturii și a obiectivelor dintr-o destinație, decât de deșeurilor celor care au trecut înaintea lor. Atunci când farmecul unei destinații este răpit de prezența gunoaielor, scade și satisfacția vizitatorilor acelei destinații.

Litoralul Mării Negre este un bun exemplu de așa nu atunci când vine vorba despre modul în care vizitatorii își gestionează gunoiul. Vama Veche și Costinești sunt destinațiile faimoase pentru mormanele de resturi care rămân în urma valurilor de turiști. Alegând să mergi în astfel de destinații te poți aștepta să împarți plaja nu doar cu alte sute de turiști, dar și cu miile de gunoaie lăsate în urmă de aceștia.

6. Mai puține venituri pentru comunitățile locale

Deprecierea satisfacției vizitatorilor ar trebui să fie un mare inconvenient pentru destinațiile în care comunitatea locală obține venituri suplimentare din activitățile turistice. Turiștii se pot simți descurajați să revină în locuri cu aspect neîngrijit în care gunoaiele se interpun frumuseții naturii. Mai mult decât atât, șansele ca ei să recomande aceste locuri altor persoane sunt mult mai mici. În timp, destinațiile care nu se preocupă activ de gestionarea deșeurilor pot pierde din numărul turiștilor, și, implicit, din veniturile pe care le obțin pe baza activităților turistice.

7. Efecte negative asupra faunei

Animalele, în special fauna marină, trag ponoasele neglijenței umane cu privire la gestionarea deșeurilor. Dacă în ceea ce privește impactul negativ al plasticului asupra omului cercetările sunt încă la început, în ceea ce privește animalele, efectele nocive sunt cât se poate de evidente.

De-a lungul ultimului deceniu au fost identificate sute de animale care s-au rănit sau chiar au murit blocate în corpuri de plastic sau înghițind plastic. Îngrijorător este faptul că multe dintre aceste animale fac parte din specii pe cale de dispariție.[7]

Imaginile cu animalele care au suferit în urma interacțiunii cu deșeurile de plastic sunt emoționante și ar trebui să ne facă să conștientizăm, o dată în plus, faptul că este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi pentru a opri sau cel puțin a minimiza răul pe care direct sau indirect îl facem naturii.

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE

Descoperă Eco-România

Pagina de Facebook Asociația de Ecoturism din România (AER) devine Descoperă Eco-România, unde vom încerca să promovăm redescoperirea țării noastre prin prisma experiențelor locale bazate pe natură și pe cultura locală.

ULTIMELE ARTICOLE

Meniu