Casele de lemn renasc în Eco Maramureș prin turism

Ca în cazul oricărei alte zone din România, peste Maramureș a trecut tăvălugul modernizării haotice, fără reguli urbanistice care să contribuie la conservarea patrimoniului cultural construit. Rezultatul este că dintr-o zonă recunoscută pe plan mondial pentru civilizația lemnului aproape intactă de acum 30-40 de ani, astăzi mai avem doar exemple sporadice de arhitectură tradițională.

În acest proces casele tradiționale au avut cel mai mult de suferit. Întunecoase, cu încăperi mici și fără a oferi confortul modern, aceste case au devenit simbolul sărăciei și al înapoierii. Proprietarii lor, dornici să le înlocuiască cu altele mai mari și moderne, le-au vândut la preț de chilipir, iar lemnul lor ce purta patina timpului a ajuns să decoreze case luxoase din străinătate.

Turismul a ajuns să inverseze acest trend, dar drumul a fost anevoios, iar procesul de demolare și vânzare al caselor tradiționale încă nu a dispărut, chiar dacă prețurile acum sunt altele.

Breb, un sat aproape uitat care s-a transformat într-o nestemată

Breb este unul din satele vestite ale Maramureșului pentru tradițiile și arhitectura bine conservate. Dar lucrurile nu au stat tot timpul așa. Până în urmă cu 10-15 ani, Breb nu se număra printre satele vedetă ale Maramureșului. Spre deosebire de Bârsana, Botiza sau Vadu Izei, relativa izolare și faptul că nu este traversat de un drum național sau județean, l-au făcut să se dezvolte cu întârziere și să păstreze un farmec pe care în mare parte celelalte sate l-au pierdut.

Nu-ți imagina că în Breb nu vei vedea case de beton și tot felul de anomalii arhitecturale. Din păcate situația de aici nu diferă prea mult de restul Maramureșului. S-a construit și încă se construiește fără a ține cont de specificul local, dar în ultimii ani s-a observat o schimbare a atitudinii față de casele tradiționale.

Scurt istoric

Arhitectura tradițională a dus faima Maramureșului în afara granițelor țării, construcțiile din lemn fiind un element de unicitate ce contribuie la identitatea și atractivitatea zonei. Maramureșul este cunoscut peste hotare și ne mândrim cu el datorită acestei moșteniri!

După căderea regimului comunist, odată cu deschiderea granițelor și oportunitatea de a munci în străinătate, casele din lemn au început să fie considerate un simbol al sărăciei. Localnicii au început să construiască case falnice din cărămidă și beton, iar casele din lemn au fost vândute vânătorilor de chilipiruri. Lemnul prețios al acestora a devenit podea în vilele din străinătate sau, în cel mai bun caz, case de vacanță pentru iubitorii de tradiții.

Desigur, nu îi putem învinui pe localnici pentru că și-au dorit un trai mai bun, dar putem arăta cu degetul către autoritățile locale și naționale că au stat indiferente în fața acestui fenomen. Evident, soluția nu era să interzicem un trai mai bun localnicilor și accesul la toate facilitățile vieții moderne, dar se putea ca valul de modernizare să țină cont de specificul local atunci când vorbim de construcții: să se păstreze proporțiile, culorile și materialele tradiționale. De altfel un astfel de exercițiu a fost făcut de Ordinul Arhitecților din România care a propus un ghid de arhitectură pentru această zonă.

Prezentul

Pentru localnici nu a fost ușor să învețe să aprecieze din nou moștenirea culturală a satului maramureșean. Cu multă trudă și efort și-au construit case falnice și durabile din beton și cărămidă, au deschis pensiuni, iar apoi au constatat cu uimire că turiștii ar prefera mai degrabă casele din lemn. 

Dar acest lucru nu s-a întâmplat peste noapte. Deschizători de drum au fost, în mare parte, străinii care, vrăjiți de frumusețea satului Breb, au decis să investească aici și să construiască complexuri formate din case tradiționale, mizând pe experiența unică pe care o pot oferi oaspeților. Englezi, olandezi și, mai târziu, clujeni au strămutat și renovat case vechi, transformându-le în niște atracții în sine. Cu timpul, cererea de cazare în astfel de case a crescut și au ajuns să fie mai căutate decât camerele în clădirile moderne, astfel că și localnicii s-au reorientat către construcțiile tradiționale.

Acest lucru se reflectă în mai multe case tradiționale strămutate sau construite în sat, dar și în schimbarea strategiei de promovare online. Astăzi, 21 de pensiuni dintr-un total de 31 din sat sunt amenajate total sau parțial în case din lemn. Totodată, camerele din casele tradiționale sunt primele ocupate, motiv pentru care proprietarii de pensiuni încearcă să le scoată în evidență în efortul lor de promovare online, în detrimentul clădirilor moderne.

Casele de lemn introduse în circuitul turistic au schimbat percepția localnicilor, care și-au dat seama că arhitectura tradițională este atuul lor. Această schimbare de atitudine se întâmplă și în alte sate, dar în Breb fenomenul este cel mai avansat.

Situația turistică

Atunci când dezvoltarea turistică ține cont de specificul local și evidențiază caracterul de unicitate al locului, șansele sunt ca aceasta să fie cartea câștigătoare. Pentru a vedea impactul pe care această abordare îl are asupra turismului, îți vom prezenta mai jos câțiva indicatori turistici care diferențiază satul Breb de celelalte sate din destinația de ecoturism Eco Maramureș. Desigur, nu putem spune cu certitudine că toate acestea se datorează doar modului în care construcțiile tradiționale sunt integrate în oferta turistică, dar cu siguranță sunt un factor hotărâtor.

Conform celor doi indicatori de mai sus, pensiunile din satul Breb performează, în medie, cu cel puțin 10% mai bine decât pensiunile din celelalte localități din destinația de ecoturism Eco Maramureș. Totodată, Brebul a avut o dezvoltare explozivă în ultimii ani în ceea ce privește numărul unităților de cazare. Rămâne, așadar de văzut, în ce măsură satul va reuși să nu cadă victima propriului succes, așa cum s-a mai întâmplat în cazul altor localități.

Acest articol a fost scris pe baza prezentării realizate de Edit Pop, managerul destinației de ecoturism Eco Maramureș, în cadrul conferinței Relansarea turismului românesc pe coordonate de sustenabilitate, ce a avut loc în perioada 16-17 februarie 2021, în format online.

Dezvoltarea destinațiilor de ecoturism în România se realizează cu sprijinul financiar oferit de:

Acest articol a fost realizat cu în cadrul proiectului PET România, derulat de Asociația de Ecoturism din România, în parteneriat cu Asociația de Ecoturism Țara Dornelor, Asociația de Turism Retezat și Asociația Măgura Ecoturistică, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

DISTRIBUIE