9 motive pentru o vacanță în Ținutul Zimbrului
Cunoscută în mare parte datorită salbei de mănăstiri și schituri ce împânzesc destinația, Ținutul Zimbrului este un tărâm al spiritualității, al legendelor, al poveștilor lui Creangă și al răzeșilor lui Ștefan cel Mare. Deși destinația este în umbra mult mai vestitei Bucovina, noi îți vom arăta de ce Ținutul Zimbrului nu este cu nimic mai prejos.
Denumirea nu a fost aleasă la întâmplare! Această zonă își datorează numele unui program ambițios de reintroducere a zimbrilor, fiind prima zonă din țară unde zimbrii au umblat iarăși liberi după sute de ani.
1. Centrul de vizitare al Parcului Vânători Neamț și zimbrii în semi-libertate
Procesul de reintroducere al zimbrilor a început în 2012, când au fost eliberate primele 5 exemplare. An de an s-au eliberat noi exemplare astfel că în momentul de față sunt peste 50 de zimbri care umblă liberi prin pădurile Neamțului. Calistrat Hogaș și a sa Pisicuță sigur s-ar fi speriat de asemenea dihănii, dar te asigur că sunt animale pașnice care nu obișnuiesc să alerge turiștii curioși. În orice caz, fiind animale sălbatice, dacă ai norocul să le întâlnești, tratează-le cu respect și păstrează distanța.
Inițiativa de eliberare a lor a venit din partea Administrației Parcului Natural Vânători Neamț, iar dacă dorești, tot ei te pot ajuta să vezi aceste animale impresionante în mediul lor natural. Îți recomandăm să începi vizita la Centrul de Vizitare al parcului, acolo unde vei afla lucruri interesante despre zona parcului natural. Am scris și un articol despre ariile naturale protejate și diferențele dintre ele, în caz că ești curios. Tot acolo ai ocazia să vezi zimbrii în semilibertate, în țarcul de aclimatizare unde sunt ținuți înainte de a fi eliberați. Vorbim de vreo 180 de hectare împrejmuite, străbătute de un traseu ce poate fi parcurs în minim 2-3 ore în compania unui ranger al parcului. Vei avea ocazia să vezi zimbrii în mediul lor natural, și cum aceștia modifică peisajul, vei afla, printre altele, despre arborii seculari și de ce este important lemnul mort pentru toate viețuitoarele din pădure.
Dacă vremea este rea sau dacă ești foarte grăbit, poți vedea câteva exemplare de zimbru în grădina zoologică Dragoș Vodă, situată nu departe de Centrul de Vizitare. Aceste animale se găsesc într-un țarc mic, de 4 hectare, în condiții de captivitate, astfel că, atunci când le vei privi, nu vei avea aceeași satisfacție ca în cazul zimbrilor aflați în mediul lor natural.
2. Mănăstirea Neamț
Mănăstirea Neamț este una dintre cele mai vechi și mai reprezentative așezăminte monahale din România. Bazele sale au fost puse în secolul al XIV-lea, fiind o ctitorie atribuită voievodului Petru Mușat. Biserica principală a mănăstirii este o ctitorie a lui Ștefan cel Mare, fiind sfințită în anul 1497, și înlocuiește biserica anterioară grav avariată de invazia mongolă și de un cutremur. Important centru de cultură de-a lungul secolelor, mănăstirea deține cea mai veche bibliotecă mănăstirească și numeroase obiecte de cult extrem de valoroase, unele dintre ele fiind expuse în muzeul mănăstirii. De asemenea, se remarcă Icoana Maicii Domnului pictată în 665 în Israel și primită în dar de Alexandru cel Bun de la împăratul bizantin Ioan al VII-lea Paleologul.
Interesant este că în muzeul mănăstirii poți vedea replici ale sabiei și coroanei lui Ștefan cel Mare, sabia originală fiind expusă în Trezoreria Imperială din Palatul Topkapi din Istanbul.
3. Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Agapia este una dintre cele mai importante mănăstiri de maici din țară și este cunoscută în special datorită picturii interioare din biserica principală care a fost realizată de Nicolae Grigorescu pe când avea doar 20 de ani. Dar istoria mănăstirii a început mult mai devreme, prima atestare documentară fiind din 1437. În acel moment lăcașul de cult era amplasat într-o poieniță, mai sus, în munte. Ulterior, pentru că era o zonă greu accesibilă, s-a decis mutarea mănăstirii pe amplasamentul actual. Vechea mănăstire, transformată în schit, este cunoscută sub numele de Agapia Veche și a cunoscut multe perioade zbuciumate de-a lungul istoriei sale. Multe secole Agapia a fost o mănăstire de călugări, până când, la începutul secolului al XIX-lea, dorind să înființeze un seminar teologic pentru preoți în cadrul Mănăstirii Socola de lângă Iași, mitropolitul de atunci al Moldovei a mutat cele câteva zeci de maici de la Socola la Agapia.
Pe lângă mănăstirea în sine, Agapia mai cuprinde și satul monahal omonim unde locuiește obștea de maici, cu 141 de case declarate monumente istorice, între care și Casa Memorială Alexandru Vlahuță.
O vizită aici este o desfătare pentru suflet și pentru cei mai puțin religioși. Construcțiile frumos îngrijite, curtea plină de flori, pictura lui Grigorescu, satul monahal cu case de munte cochete, muzee și case memoriale, toate vor contribui la o experiență deosebită și vei înțelege de ce numeroși oameni de cultură au fost fermecați de frumusețea acestor locuri.
În Ținutul Zimbrului există un total de 17 mănăstiri și schituri și multe dintre ele sunt legate prin trasee de drumeție folosite inclusiv pentru pelerinaj. Pe lângă cele două de mai sus, în zonă mai poți vizita și alte situri monastice de care sunt șanse mari să fi auzit deja: Văratec, Secu, Sihăstria și altele. Cele 17 mănăstiri și schituri existente în zonă, ce adăpostesc aproximativ 1100 de călugări și măicuțe, fac ca destinația Ținutul Zimbrului să fie pe locul 2 în Europa în ceea ce privește populația monastică, după Muntele Athos.
4. Cetatea Neamț
Este una din fortificațiile vestite ale Moldovei, iar drumul abrupt până la ea te va convinge de faima de a nu fi fost niciodată cucerită. Cocoțată deasupra Văii Neamțului (cunoscută și ca Valea Ozanei), cetatea oferă niște splendide exemple de arhitectură militară din evul mediu târziu și o belvedere largă asupra zonei.
Aceasta este una dintre puternicele fortificații care au fost construite în evul mediu de către voievozii Moldovei. Mare parte din aceste cetăți se află acum în Republica Moldova sau în Ucraina, așa că Cetatea Neamț, alături de Cetatea de Scaun a Sucevei, sunt singurele astfel de construcții rămase pe teritoriul României.
Cetatea a fost inițial construită în secolul al XIV-lea și a cunoscut mai multe faze de construcție, ultima aparținându-i lui Ștefan cel Mare care i-a și conferit aspectul actual. Depășită de noile tehnici de luptă, cetatea a fost distrusă de către domnitorul Mihai Racoviță la cererea otomanilor.
5.Satele monahale Văratec și Agapia
Văratec și Agapia reprezintă de fapt cele mai mari mănăstiri de maici din țară, cu o comunitate de 400, respectiv 340 de monahii. Caracteristice acestor mănăstiri, datorită comunității foarte mari, sunt satele monahale care s-au dezvoltat în jurul acestora, unice în Europa. Căsuțe mici, cochete, frumos îngrijite și conservate, cu grădini pline de flori, fac ca o plimbare prin cele două sate să fie un spectacol pentru ochi și suflet. Multe din aceste case sunt monumente istorice.
6. Muzeul Viviant de la Mănăstirea Agapia
Pentru a răspunde întrebării repetate: cum e viața de monah, s-a deschis Muzeul Vivant la Mănăstirea Agapia. O casă amenajată sub forma unui muzeu, unde poți descoperi modul în care se trăiește într-o mănăstire din timpurile îndepărtate, până în zilele noastre. Iar, de anunți din timp, poți participa și la ateliere de țesut, olărit și gătit.
7. Sinagoga Meseriașilor
Comunitatea evreiască din zona orașului Târgu Neamț reprezenta în perioada interbelică o treime din populația orașului. Din păcate, din cele 8 sinagogi, doar sinagoga Meseriașilor a rămas în picioare. Chiar dacă este o clădire modestă, păstrează vie istoria cultului mozaic din Târgu Neamț. O vizită la sinagogă reprezintă o ocazie pentru a afla mai multe despre comunitatea evreiască, foarte numeroasă în Moldova înaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Omul cu cheia și ghidul tău va fi Marcel Grinberg, +40 722 250 710.
8. Casa memorială Ion Creangă
Casa copilăriei scriitorului este situată în Humulești, astăzi cartier în Târgu Neamț. Clădirea datează din anul 1830 și a fost construită de bunicul lui Creangă, iar apoi a fost donată părinților acestuia. Este o casă specifică zonei rurale din Moldova începutului de secol al XIX-lea, surprinzător de mică pentru dimensiunea familiei de 10 persoane.
Dacă ai citit Amintirile din copilărie, atunci vei recunoaște multe elemente, iar obiectele expuse te vor duce cu gândul la poveștile lui Creangă de când era doar un copil.
În imediata apropiere a casei memoriale se află un parc tematic cu personaje din poveștile, povestirile și amintirile din copilărie ale scriitorului. Este un loc ideal pentru cei mici, unde vor avea ocazia de a întâlni personaje faimoase, cum ar fi capra și ai ei trei iezi, ursul fără coadă și vulpea cea șireată, mătușa Mărioara și frumoasa Smărăndiță a popii și altele. Parcul mai include și niște mici clădiri și o colecție de obiecte specifice perioadei respective.
Pe lângă această casă memorială în zonă mai poți vedea alte trei astfel de case aparținând altor scriitori care, deși nu sunt de-ai locului, au fost atrași aici de frumusețea locurilor de-a lungul timpului. Casa Memorială Mihail Sadoveanu este situată în apropierea Mănăstirii Neamț, fiind un loc în care scriitorul obișnuia să-și petreacă verile în ultima parte a vieții. Casa Memorială Alexandru Vlahuță de la Mănăstirea Agapia a fost cumpărată de autor pentru a-și vizita sora și mama, ambele membre ale comunității monahale de aici. Este locul unde se organizau cenacluri la care participau, printre alții, Eminescu, Grigorescu, Delavrancea, Hașdeu, Caragiale, Coșbuc, Slavici, Brătescu Voinești, Goga. Nu în ultimul rând, în Târgu Neamț se mai află Casa Memorială Veronica Micle, unde aceasta și-a petrecut copilăria.
9. Lacul Cuejdel
Acesta nu este decât un frate mai puțin cunoscut al Lacului Roșu. Ambele s-au format în urma unei alunecări de teren care a barat cursul unui râu și care a dus la formarea unei acumulări permanente de apă. Astfel de fenomene sunt mai frecvente decât ai putea crede, dar marea lor majoritate sunt efemere sau, altfel spus, apa găsește repede o modalitate de a-și face loc prin barajul de pământ.
Lacul Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din țară ca suprafață, acesta fiind mai întins decât Lacul Roșu. Ca să ajungi la el trebuie să mergi în sudul destinației, pe Pârâul Gardu din Cracăul Negru, comuna Crăcăoani, accesul făcându-se pe o combinație de drumuri județene și forestiere.
