Traseul Igniș – Mara - Descoperă Eco-România

Traseul Igniș – Mara

DESCRIERE

Traseu: Sat Șugatag – Iezerul Mare – Cheile Tătarului – Barajul Runcu – Mara – Desești – Hărnicești – Sat Șugatag

Traseul Igniș – Mara este un traseu ambițios, aventuros, dar cum nu se poate mai frumos. Are de toate: și sate, și sălbăticie, și drumuri diverse, și peisaje numai bune de înrămat, și două arii protejate, și suiș, și coborâș. Chiar dacă în prima jumătate, ați spune că e doar suiș…

Ne vom desfăta privirea cu grandoarea vârfurilor muntoase, cu peisajul vălurit al platoului vulcanic Igniș, vom trece pe lângă un tinov (un tip de mlaștină în care se acumulează turba – un sol foarte bogat în materie organiză provenită de la plante, slab sau foarte puțin descompusă din cauza lipsei oxigenului) și pe lângă pereții de andezit ai Cheilor Tătarului. După coborârea în Mara, ne putem întoarce în satul Șugatag, pe terasamentul fostei căi ferate forestiere. Și, dacă tot pedalăm pe o fostă cale ferată, avem opțiunea de a face câte o „haltă” în satul Desești (sit UNESCO) sau în Hărnicești, unde ne întâlnim cu Traseul Șinelor.

Turbăria Iezerul Mare. Monument al naturii, Turbăria Iezerul Mare este una dintre cele mai bine conservate mlaştini oligotrofe din judeţul Maramureş. O veți găsi la periferia estică a Munţiilor Igniş, pe teritoriul administrativ al localităţii Deseşti, într-un crater de circa 100 de hectare aflat la altitudinea de aproximativ 1.014 m. Tinovul are formă ovală, este bombat în mod pronunțat, (cu 6-7 metri mai înalt spre zona centrală decât la margini) și este înconjurat de păşuni montane mezofile. Iezerul Mare are cea mai reprezentativă floră de tinoave din zonă: afin vânăt, răchiţele, roua cerului, bumbăcăriţa, ruginare, iarbă albastră, vuietoare, rogoz, merişor şi curechi de munte.
Cheile Tătarului. Au o geneză unică în ţară prin faptul că sunt săpate de apele înspumate ale Văii Brazilor în roci vulcanice andezitice, în timp ce majoritatea cheilor se formează în calcare. Pădurea seculară de molid aşezată pe stâncile abrupte ascunde o specie foarte rară de muşchi luminescent – Schistostega pennata. Din cauza luminii insuficiente, abruptul stâncos e tapiţat cu licheni de o culoare galben-aurie, fiind locul de cuibărit perfect pentru mierla de piatră şi vânturelul roşu, specii de păsări vulnerabile, regăsite în puţine locuri din România.
Barajul Runcu
Biserica monument UNESCO din Desești (sec. XVIII). Biserica are o dată a construcției incertă, cunoscându-se neîndoielnic doar anul în care a fost realizată pictura murală: 1780. Din inscripții aflăm numele pictorilor: „zugrav Radu Munteanu și Gheorghe”. Chiar dacă numele lui Alexandru Ponehalschi nu este menționat, se presupune că el ar fi pictat tâmpla bisericii și unele dintre icoane. Pronaosul e dominat de scena Judecății de Apoi, în care impresionează, pe peretele sudic, Râul de Foc ce poartă sufletele damnaților spre gura căscată a iadului. Pe același perete se remarcă, printre păcătoși, neamurile considerate vrăjmașe în acele timpuri.
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Hărnicești (1679). A fost construită în 1679 pe ruinele unei foste mănăstiri, dar a suferit în timp multe modificări. Păstrează icoane pe lemn cu autori anonimi, înfățișând Intrarea în Ierusalim, Înălțarea Domnului la cer și Buna Vestire. Acestea au fost văzute de lumea largă, fiind prezentate la numeroase expoziții internaționale.
Biserica de lemn Sf. Cuvioasa Parascheva din Sat Șugatag (1699).Biserica datează din 1699. Odată trecuți pe sub portalul monumental al ușii de la intrare, în interiorul bisericii puteți admira pictura murală și icoane vechi, printre care se disting cele care îi înfățișează pe Sfântul Nicolae și pe Sfânta Paraschiva. În cimitirul bisericii se păstrează cruci înscrise în cerc, de influență celtică.

DETALII

Website: www.ecomaramures.com
Lungime: 25 km/ 32,9 km
Dificultate: Dificil
Tip traseu: Cicloturism
Sosire: Mara/ Sat Șugatag
Panta maximă: 27%
Panta medie: 5,3%
Diferență de nivel: 450 m