Turismul de hazna - Descoperă Eco-România

Turismul de hazna

Titlul articolului nu este o răutate gratuită, ci a venit ca urmare a faptului că în centrul satului Moieciu de Sus ne-a lovit din plin un puternic miros de hazna. În imediata apropiere erau mai multe pensiuni, iar unii dintre turiști chiar se plimbau agale pe străzile satului. Mirosul pestilențial care ocazional învăluie satul este o problemă mai veche cauzată de faptul că nu există canalizare iar multitudinea de pensiuni probabil că mai apelează și la metode neortodoxe, adică pur și simplu deversează apa uzată în pârâul care traversează satul. În mod curios, pe site-ul primăriei există chiar o pagină care se numește Apă – Canalizare – Salubritate, dar în care se găsesc doar documente referitoare la serviciul de salubrizare.

Dar asta nu este nici măcar singura problemă a satului. Dezvoltarea turismului în zona Bran-Moieciu-Fundata a fost explozivă în ultimii 20 de ani, iar aceasta s-a făcut în mod haotic, fără reglementări clare din partea autorităților locale care practic au pus umărul la crearea situației actuale prin nepricepere și indiferență. Din păcate modelul de dezvoltare nu este foarte diferit de alte zone, problemele cu care se confruntă zona Branului fiind caracteristice și pentru alte zone rurale din țară.

Înainte de a fi o destinație turistică, zona Branului, din care face parte și Moieciu, era o zonă rurală idilică în care turismul se desfășura sporadic. Satele din această zonă erau răsfirate pe culmile montane ce coboară dinspre Bucegi și Piatra Craiului. Gospodăriile tradiționale specifice zonei sunt de mai multe tipuri, începând de la varianta arhaică cu curte închisă și întărită, un fel de cetate în miniatură, și până la cele mai noi, cu etaj. Astăzi gospodăriile tradiționale aproape că nu se mai regăsesc în peisajul brănean.

Dezvoltarea necontrolată a turismului a dus la dispariția specificului cultural local prin construcții care nu respectă proporțiile și formele tradiționale, regimul de înălțime, procentul de ocupare al terenului și materialele specifice zonei. Satele s-au concentrat pe văi, dar în ultima vreme urâțenia se extinde pe culmile dealurilor care de regulă erau ocupate doar de adăposturile temporare pentru animale sau oameni.

Patrimoniul construit era unul din principalele caractere de unicitate ale zonei, un element de diferențiere netă în raport cu alte destinatie rurale montane din România și chiar Europa. Păstrarea arhitecturii tradiționale nu înseamnă condamnarea localnicilor la înapoiere prin refuzarea confortului oferit de construcțiile moderne, ci presupune modernizarea vechilor gospodării sau construcția unora noi respectând valorile locale. Așa cum arată Ordinul Arhitecților din România în ghidul de arhitectură dedicat zonei Branului, acest lucru este perfect posibil.

Astfel, dintr-o zonă montană pitorească cu arhitectură tradițională, astăzi avem un haos urbanistic fără cele mai elementare amenajări. Străzile înguste nu au trotuare, iar o plimbare prin sat vine la pachet cu multiple probleme de siguranță atât din punct de vedere al traficului, cât și al poluării. Traficul intens pe străzile înguste ale satului, în condițiile în care trotuarele sunt inexistente, se transformă într-o aventură pentru orice tentativă de plimbare și de a te bucura de aerul de munte.

Cei care totuși se încumetă la o drumeție ușoară pe unul din numeroasele trasee de plimbare realizate de Centrul de Ecologie Montană riscă să fie călcați de ATV-uri. Toată zona s-a umplut de centre de închiriere de vehicule 4×4, iar văile și dealurile vuiesc de sunetul motoarelor, în timp ce drumurile și potecile ideale pentru drumeție, cicloturism și schi de tură se distrug. Într-un târziu autoritățile locale au înțeles pericolul prezentat de ATV-uri și alte asemenea, astfel că pe 18 februarie 2021 Consiliul Local al Comunei Moieciu a decis interzicerea ATV-urilor pe drumurile comunale și vecinale, cu implementare din 15 martie. Rămâne de văzut dacă această decizie va fi implementată.

Poate că ar fi timpul ca administrația locală și proprietarii de afaceri în turism să înțeleagă că nu orice fel de dezvoltare este bună. Calea greșită pe care a luat-o Moieciu ne este confirmată și de cifrele oficiale de la INS pentru 2019. Conform acestora, zona este mai mult o destinație de weekend, cu o durată medie a șederii de doar 2,08 nopți, puțin pentru o destinație rurală. Gradul de ocupare este de aproape 20 de procente (19,95%), adică din 365 de zile cât are un an, în medie fiecare pat din Moieciu este ocupat doar 73 de nopți. În rest ele stau goale și nu produc nimic.

Prin urmare, turiștii trebuie convinși să-și petreacă mai mult timp în zonă, iar acest lucru nu se poate face atât timp cât oferta serviciilor din zonă se axează doar pe distracția de weekend, completată cu penuria de informații despre activitățile în natură și atracțiile din zonă.

DISTRIBUIE

Descoperă Eco-România

Pagina de Facebook Asociația de Ecoturism din România (AER) devine Descoperă Eco-România, unde vom încerca să promovăm redescoperirea țării noastre prin prisma experiențelor locale bazate pe natură și pe cultura locală.

ULTIMELE ARTICOLE

Meniu