România turistică, încotro?

Concluziile și înregistrările conferinței Relansarea turismului românesc pe coordonate de sustenabilitate

Concluziile conferinței

Deși greu încercată, industria turistică europeană dorește să se redefinească și se uită la re-pornirea activităților turistice în contextul crizei de sănătate generată de pandemia COVID-19 din perspectiva unei mari oportunități. Astfel, Alianța Europeană pentru Turism a publicat un manifest (European Tourism Manifesto Alliance) pe data de 9 februarie 2021 prin care cheamă industria și autoritățile publice la un urgent call to action pentru accelerarea redresării sociale și economice investind în dezvoltarea sustenabilă a turismului. Această alianță vorbește în numele întregii industrii turistice din Europa, însumând mai mult de 60 de organizații publice și private și al unui sector ce aduce 9,5% la PIB-ul european și reprezintă 22,6 milioane angajați.

Acest manifest al industriei apare exact în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat baza legislativă pentru mecanismul de redresare și reziliență. În zilele ce au urmat și Comisia Europeană a adoptat acest mecanism financiar nemaiîntâlnit până în prezent. Fondul de redresare și reziliență va pune la dispoziție 672,5 miliarde de Euro în împrumuturi și subvenții pentru a sprijini reformele și investițiile întreprinse de statele membre. În cadrul acestui mecanism România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro. Pentru a avea un termen de comparație, România a reușit să absoarbă în 13 ani (2007 – 2019) suma de 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Acum avem la dispoziție doar doi ani pentru a începe să cheltuim 70% din fonduri și nu oricum: având ca teme centrale sustenabilitatea, tranziția verde, adaptarea la schimbările climatice și digitalizare.

Și acum să revenim în ograda noastră și să ne uităm mai atent la sectorul turistic. Întrebarea este va prinde acest tren turismul românesc? Va putea să se recalibreze pe coordonatele actuale atât date de administrația dar și de industria europeană? Putem oare să facem acest salt calitativ și să ardem etape?

Conferința Relansarea turismului românesc pe coordonate de sustenabilitate, organizată de AER și FIHR în perioada 16-17 februarie, tocmai acest moment a vrut să-l pună în lumina reflectoarelor. Reprezentanții Comisiei Europene, ai Guvernului României, dar și ai industriei turistice autohtone au fost prezenți și au deschis ușa către reformă. Într-adevăr, energia degajată de conferință pare să ne arate că avem o șansă. Pe de o parte factorul guvernamental s-a angajat într-un sprint, cu finalitate 30 aprilie, când va trebui să transmită oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a fi aprobat. În zilele ulterioare conferinței, s-a transformat în certitudine informația conform căreia acest plan va avea sigur o secțiune de turism. Pe de altă parte tot în săptămâna ulterioară conferinței, Alianța pentru Turism din România s-a activat și a intrat în acest sprint.

La momentul scrierii acestor rânduri reprezentanții Alianței sunt în dialog cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și se lucrează intens la direcțiile de reformă ale turismului românesc prin mecanismul de redresare. În tot acest context AER are un rol bine asumat și acela de a aduce componenta de sustenabilitate în practică. Aceasta înseamnă nu numai destinații de ecoturism, dar și regândirea întregului mod de abordare a investițiilor în turismul din România, care să se racordeze la abordări sustenabile și atunci când vorbim de marile destinații turistice urbane, de hotelurilor sau de mobilitatea urbană și extraurbană.

Dorim destinații performante cu oferte de 365 de zile pe an, iar pentru aceasta avem nevoie să reformăm managementul destinațiilor la nivel local, județean și național prin operaționalizarea parteneriatul public privat prin intermediul organizațiilor de management ale destinațiilor. Dorim turiști mai mulți din străinătate, și pentru aceasta avem nevoie de un management performant, tot în parteneriat public privat al destinației România. Ne dorim să avem infrastructura necesară pentru cicloturism, dar și drumeție în natură, ne dorim siguranță și calitate pentru aceste infrastructuri verzi. Vrem un învățământ dual performant care să sprijine atât tinerii să intre cu energie în profesiile din turism, dar și să recalificăm pe cei deja angrenați în turism.

Acestea sunt temele de reformă ale turismului românesc. Avem energia enunțată în cadrul conferinței? Vom ieși învingători în acest prim sprint pentru reformarea turismului? Eu cred că da, căci mare parte din industria turistică a zis da, la fel și Guvernul. Restul depinde de noi.

Mesajul comisarului european pentru piața internă, Thierry Breton:

Participanții la conferință

Participanții în cele două zile ale conferinței acoperă o plajă foarte largă de tipologii, cu 250 de persoane unice înscrise. Astfel, au fost de la studenți până la afaceri, profesioniști în turism, mediul academic și administrația publică locală și centrală. Ne bucurăm că am reușit să atragem o gamă atât de variată de lucrători în turism.

ÎNREGISTRĂRILE CELOR DOUĂ ZILE:

Organizatorii evenimentului

Eveniment sprijinit de

DISTRIBUIE