Pedalează în Eco Maramureș

Traseul Șinelor

Start și sosire: sat Breb (biserica veche)

Repere: Breb – Hoteni – Hărnicești – Sat Șugatag – Mănăstirea – Ocna Șugatag – Hoteni – Breb

Distanță: 20,8 km; Panta maximă: 20,7%; Panta medie: 5,1% Diferență de nivel: 190 m; Grad de dificultate: L-M

Traseul Șinelor este unul dintre traseele destinației noastre cu puține suișuri care cer efort, dar presărat cu numeroase atracții. Miezul rutei se desfășoară de-a lungul unor fragmente de vechi terasamente ale căilor ferate înguste pe care în trecut se transportau lemne (Ferești – Mara – Runcu), sare, dar și pasageri (Ocna Șugatag – Ferești – Sighet). Nu mai puțin de cinci biserici vechi de lemn ne „veghează” calea, ne așteaptă livezi de meri și pruni, cărări prin pădure, lacuri sărate, locul în care se ține an de an „Tânjaua de pe Mara” și drumuri de toate felurile.

Vezi harta traseului!

Pentru mai multe informații legate de traseu, click aici!

Atracții:

 

Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Breb a fost construită în 1622 însă păstrează piesele din structura turnului bisericii inițiale (adusă din Copăciș),  datate 1530, conferind construcției statutul de: „biserica de lemn cu cel mai vechi turn din România”. Interiorul bisericii păstrează rămășițe de pictură realizată în secolul al XVII-lea și icoane vechi, în timp ce în cimitirul din curte se pot vedea cruci celtice din lemn. În curtea învecinată se găsește fosta casă parohială, o frumoasă construcție din lemn ridicată la 1903.

 

Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” din Hoteni a fost construită prin 1790 și adusă în Hoteni din Slatina (aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei) la sfârșitul veacului al XIX-lea pentru a înlocui o biserică mai veche, ce fusese strămutată din Budești. În biserică, al cărei hram e sărbătorit pe 8 noiembrie, slujesc astăzi atât enoriașii ortodocși, cât și cei greco-catolici.

 

Biserica  „Nașterea Maicii Domnului” din Hărnicești a fost construită în 1679 pe ruinele unei foste mănăstiri, dar a suferit în timp multe modificări. Păstrează icoane pe lemn cu autori anonimi, înfățișând Intrarea în Ierusalim, Înălțarea Domnului la cer și Buna Vestire. Acestea au fost văzute de lumea largă, fiind prezentate la numeroase expoziții internaționale.

 

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Sat Șugatag datează din 1699. Odată trecuți pe sub portalul monumental al ușii de la intrare, în interiorul bisericii puteți admira pictura murală și icoane vechi, printre care se disting cele care îi înfățișează pe Sfântul Nicolae și pe Sfânta Paraschiva. În cimitirul bisericii se păstrează cruci înscrise în cerc, de influență celtică.

 

Bisericuța de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Văleni nu este monument istoric, are însă o poveste fascinantă ce o transformă, neîndoielnic, în atracție turistică. Înălțată la începutul secolului al XVI-lea (păstrând și bârne din secolul al XIV-lea), a aparținut mănăstirii Cuhea (localitatea Bogdan Vodă de azi) și a fost adusă în 1670 la Văleni. După cel de-al doilea război mondial, a fost vândută, dezmembrată, iar vândută, parțial pierdută și, într-un final, în parte recuperată și refăcută. Pictura interioară a dispărut cu totul. Dintre obiectele valoroase încă păstrate amintim Sfânta Masă din altar, Sfântul Chivot, praporii și ușile împărătești.

 

Lacul Gavril este cel mai mare lac de mină (antroposalin) din România. S-a format, asemenea celorlalte lacuri sărate din Ocna Șugatag, prin prăbușirea minelor de sare abandonate în anii ’50. Are o suprafață de 23.541 mp, o adâncime de 30 de metri și, în mod curios, păstrează la suprafaţă un strat de apă dulce în care trăiesc peşti.