Pedalează în Eco Maramureș: Traseul Creastă – Budești

Start: poalele Crestei Cocoșului

Sosire: Budești

Repere: Creasta Cocoșului – Drumul Mlăcii – DJ 109 F – Valea Oanţa – Gura Râielor – Budești

Distanță: 22 km; Panta maximă: 30%; Panta medie: 7%; Diferență de nivel: 450 m; Grad de dificultate: D

Traseul Creastă – Budești este un traseu epic, care are „cutezanța” de a lega Creasta Cocoșului de Piemontul Văratecului și de satul Budești, parcurgând drumuri variate, de pe care nu lipsesc obstacolele. Din totalul de 22 km, doar puțin peste 4 km se desfășoară pe asfalt. Restul e atât desfătare, cât și mobilizare off-road. Drumul e presărat cu nenumărate locuri de belvedere, poteci pastorale prin păduri de molid, priveliști care răzbat în zilele senine, până hăt, în țări vecine. Traseul trezește curiozitatea călătorilor, promițând să dezvăluie o cu totul altă cale de a pătrunde pe Valea Cosăului, altfel decât cea cunoscută: mai aventuroasă, mai neumblată, mai idilică.

Vezi harta traseului!

Pentru mai multe informații legate de traseu și coordonatele acestuia, click aici!

Atracții:

  • Peisaje spectaculoase
  • Coborâri aventuroase
  • Poteci neumblate

 

Biserica de lemn Sf. Nicolae monument UNESCO Budești – Josani (1643)

Una dintre culmile artei de a construi în lemn este Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, din Budești Josani, înscrisă încă din anul 1999 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte șapte biserici de lemn din Maramureș, aflate în satele Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud Deal, Șurdești, Plopiș și Rogoz.

Ridicată în anul 1643 în centrul satului, pe locul unei biserici mai vechi, care era atestată documentar încă din veacul al XV-lea, lăcașul din Budeşti Josani are 18 m lungime și 8 m lățime, fiind cea mai mare construcție de lemn din acea epocă.

Construită din bârne groase de stejar așezate pe o fundație din piatră de râu, biserica are streașină dublă. Turnul amplasat deasupra pronaosului are patru turnulețe mici, care conform tradiției sunt simbolul dreptului comunităţii ca, prin Sfatul Bătrânilor, să-i judece şi să-i condamne chiar la pedeapsa capitală pe răufăcători. Interiorul este împărțit în trei, două spații închipuiesc lumea văzută și cerul văzut, pronaosul – „tinda femeilor” și naosul – locul bărbaților în timpul slujbei religioase, iar altarul, spațiul sacru unde se slujește Sfânta Liturghie, simbolizează cerul nevăzut.

Naosul este separat de altar printr-un perete de lemn numit iconostas, care închipuiește despărțirea celor văzute de cele nevăzute. Iconostasul are trei uși prin care se intră în altar. Ușile din mijloc, care se numesc „împărătești”, prin care intră și iese arhiereul ori preotul doar în timpul slujbei au, în dreapta, icoana Mântuitorului și, în stânga, icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Ușile diaconești se găsesc pe cele două laturi şi prin ele intră și ies diacul și ceilalți slujitori ai bisericii.

În partea dreaptă a ușilor diaconești din dreapta se află icoana pe lemn „Sf. Nicolae”, cea mai veche icoană de hram. În interiorul bisericii din Budești Josani, în pronaos, se păstrează cămașa de zale a lui Pintea Viteazul – eroul legendar din Maramureș de la cumpăna veacurilor XVII – XVIII, care a luptat pentru dreptate socială în acele vremuri.

Pictura datează din anul 1762 și îl are ca autor pe zugravul Alexandru Ponehalschi, sau Alexa Zugravul din Berbești, cum îl numesc maramureșenii. Pictura, ca și întreaga biserică, a fost restaurată în ultimele decenii. Pictura din pronaos s-a păstrat mai bine, reprezentând scene din viața și patimile lui Isus. Tot aici se păstrează și o valoroasă colecție de icoane pe sticlă precum și un panou mare, din secolul al XVII-lea, reprezentând Judecata de pe urmă. De interes cultural sunt grupul de icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea și icoanele mobile ale tâmplei, realizate tot de zugravul Alexandru Ponehalschi în anul 1762.

Numeroase cărți de cult, printre care Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași în 1643 și dăruită bisericii în 1647, completează tezaurul de istorie și cultură românească a bisericii din Budești Josani. În exteriorul bisericii se află, la fel ca și la alte bisericii, Masa moșilor şi pe lespezile ei se mai pot descifra numele vechilor familii nemeșești, de ţărani liberi, din Budești.